View Single Post
  #1430  
Vechi 12.06.2019, 18:01:56
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.860
Implicit

"Fiecare este proiecția sau prelungirea celuilalt"
"Membrii fiecărei familii trebuie să aibă anumite moduri în care să descopere că sunt diferiți și să facă loc pentru individualitatea fiecăruia. Aceasta cere să se spună cu sinceritate cum se vede pe sine însuși fiecare membru al familiei și cum îl vede pe celălalt. Atunci când unul dintre soți se încredințează în căsnicie de o diferență a celuilalt la care nu se aștepta sau pe care nu o cunoștea, este neapărat necesar să vadă aceasta ca pe o ocazie de îndreptare și de înțelegere în special, nu ca pe o declarație de război.
Dacă modul de abordare al diferențelor celuilalt se bazează pe determinanta „Cine are dreptate?” (război) sau pe o stare care presupune că diferențele nu există (negație), atunci se nasc condițiile unui comportament patologic al oricărui membru al familiei, și în special al copiilor. Soții văd diferențele care conduc la conflictul de interese ca pe un atac, ca pe o dovadă că celălalt nu-l iubește. Când soții descoperă că celălalt este un om diferit decât îl credeau ei, sunt dezamăgiți. Ceea ce descoperă acum este caracterul celuilalt văzut non-stop (24 din 24), lucru pe care nu-l putuseră observa înainte de căsătorie și care nu se potrivește cu așteptările lor. De exemplu, soția pune prea multă sare în mâncare sau soțul își aruncă hainele pe unde apucă.
Diferențele pe care le descoperă unul la celălalt sunt considerate de soți ceva rău, deoarece conduc la certuri, la contraziceri, iar contradicțiile le reamintesc că fiecare este proiecția sau prelungirea celuilalt. Diferența dintre soți este însă ceva care poate fi folosit ori într-un mod distrugător, ori ca un prilej de îmbogățire.
Diferențele care îi deranjează pe soți sunt de obicei diferențe de dorință, de obișnuință, de gusturi, de idei și de așteptări. Atunci când soții au destulă prețuire de sine pot să aibă încredere unul în celălalt, pot fi siguri fiecare de capacitatea lui de a prelua de la celălalt, de a putea să aștepte să primească și, respectiv, să dea celuilalt fără să se simtă furat, de a folosi diferențele față de celălalt ca pe o ocazie a propriei dezvoltări.
Soții deseori nu au încredere în capacitățile lor. Fiecare simte că tot ce are îi ajunge doar lui să se țină în viață și prin urmare nu îi prisosește nimic pentru a da celuilalt. Și, deoarece nu au încredere unul în celălalt, unele zone ale vieții lor comune, care solicită de la ei să-și arate capacitatea de a-și asuma specificul, individualitatea celuilalt, se arată ca un pericol iminent.
Aceste zone sunt cea financiară, mâncarea, dragostea, psihologia, cultura, serviciul, creșterea copiilor, relațiile cu părinții. Realitatea însă îi obligă să hotărască ce vor face împreună și separat. Trebuie să învețe pentru aceasta sa își exprime părerile, dorințele, sentimentele și cunoștințele lor fără să se epuizeze, fără să îl frâneze sau să îl grăbească pe celălalt și reușind să împlinească o conviețuire, o joncțiune autentică a propriilor păreri personale cu cele ale celuilalt.
Pentru a reuși să construiască o legătură funcțională și vie, fiecare poate spune: gândesc precum gândesc, simt precum simt, știu ceea ce știu, sunt eu însumi, dar nu te judec pe tine pentru că tu ești tu și primesc cu bucurie tot ceea ce ai de dat. Să vedem ce putem face ca să reușim împreună cu datele existente - este o atitudine realistă…"
(Părintele Filoteu Faros, Părintele Stavros Kofinas, Căsnicia – dificultăți și soluții, Editura Sophia)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote