Citat:
Īn prealabil postat de sophia
Am mai adus o data un exemplu in discutie si nu prea s-a raspuns la el. Il pun din nou.
Sa ne imaginam ca ne ducem duminica la biserica, la slujba. Pe drum intalnim un om aflat la necaz, sau intr-o urgenta medicala.
Ce facem?
Variante:
1. Ne continuam drumul ca sa mergem la biserica si sa fim bine placuti Domnului, sa ne rugam, se impartasim etc. si il lasam pe om in necazul/suferinta lui.
2. Ne oprim si ajutam omul si ne ocupam de el. Facem bine lui, dar il neglijam pe Dumnezeu, credinta biserica.
Si mai pun o intrebare: cand ajutam omul o facem pentru el ca are nevoie, sau pentru credinta/Dumnezeu?
Hai sa fim sinceri si sa gandim prin noi insine si nu prin citate, sau alti oameni.
|
Nu stiu cum gandesc si simt altii dar eu indiscutabil as proceda ca la punctul 2.
Chiar mi s-a intamplat ceva asemanator. Mergeam la Manastirea Prislop(nu la Sf. Liturghie ci duceam pe cineva pana la mormantul lui Arsenie Boca )si ma grabeam ca trebuia sa ajungem inapoi in timp foarte scurt. Era in timpul saptamanii, dimineata pe la ora 10. Pe marginea drumului la capatul unui sat, la un moment dat, MI S-A PARUT ca zarisem ceva pe pamant, aproape de partea carosabila, ce semana cu o silueta umana..Am mai mers cativa metri pana am reluat in memorie secventa care mi-a parut ciudata, si am fost convinsa de data asta ca nu ma inselasem, sigur era un om cazut. Ne-am intors rapid si intradevar era un om. Un om BEAT "VARZA" care zacea julit de la cazaturi probabil si inconstient..In primul moment m-am enervat ca la ora aia era omul beat..:-)) Apoi, desi DETEST oamenii beti si ar fi meritat sa stea acolo sa-l latre/muste cainii ca sa se lase de patima alcoolului,am plecat in sat sa caut dispensarul, sa anunt acolo ca este un om in nevoi. Mi-a fost frica sa-l misc sa nu aibe ceva rupt, ca nu arata prea bine, asa ca mi-am lasat prietena sa-l pazeasca..:-)) Dispensarul era inchis si m-am dus la Politie sa-l caut pe Seful de Post dar si aici era tot inchis...Cred ca erau la Real la Deva la oferta lunii..:-)) In fine, mi-a ramas Primaria unde am gasit viceprimarul caruia i-am spus povestea si imi zice :"aaaaaaaaaaa pai ala-i betivul satului!!!! Nu trebuia sa va deranjati pentru el!":-)) Pana la urma il conving sa faca ceva si a venit si el cu mine sa-l ridice pe " cetateanul turmentat" si sa-l duca la domiciliu.
N-am mai putut continua drumul la Prislop ca era deja prea tarziu.:-)
Deci eu ajut omul pentru ca asa simt sa fac. Si oricand as face la fel pentru orice om de pe planeta asta care ar avea nevoie de ajutorul meu.Fara discutii as renunta sa particip la Sf. Liturghie ca sa ajut un om in nevoi.N-ai cum sa spui sau sa crezi ca-l neglizezi pe Dumnezeu in acest caz, parerea mea, atata timp cat esti convins ca in fiecare om este Hristos!