View Single Post
  #1403  
Vechi 13.01.2019, 02:13:10
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.885
Implicit

Iubiți credincioși, deci știm că la începutul propovăduirii, Domnul Hristos i-a îndemnat pe oameni la credință: „Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie”, și la sfârșitul propovăduirii Sale, după înviere, le-a spus ucenicilor: „Propovăduiți Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede și se va boteza se va mântui, iar cel ce nu va crede se va osândi” (Marcu 16, 15-16). Și a mai spus Domnul Hristos: „Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine” (Ioan 14, 1). A mai spus Domnul Hristos: „De nu veți crede cine sunt, în păcatele voastre veți muri” (Ioan 8, 24). Știm de la Sfântul Apostol Pavel că fară credință nu este cu putință să fii plăcut lui Dumnezeu (Evrei 11, 6).
Faptele noastre ne apropie sau ne indeparteaza de Dumnezeu…
Cred că știți că ucenicii Domnului Hristos au spus: „Dă-ne mai multă credință”.
Avem noi câtă avem, dar vrem mai multă. Dă-ne mai multă credință. Nu este destulă credința noastră.Ce le cerea Domnul Hristos ucenicilor Săi? „De-ți va greși fratele tău, ceartă-l – asta o poți face tare ușor și fară îndemn -, și dacă se va întoarce, iartă-l” – asta merge mai greu.
„Și chiar dacă îți va greși de șapte ori într-o zi – și când zicem de șapte ori nu ne gândim să numărăm, și dacă cumva îți greșește de opt ori, gata, l-ai iertat de șapte ori, ajunge; nu-i așa! -, și de șapte ori se va întoarce, zicând: «Rău îmi pare», tu să-l ierți” (Luca 17, 3-4). Și atunci, ucenicii și-au dat seama că nu este chiar așa de simplu și au zis: „Dă-ne mai multă credință”. Dacă am avea mai multă credință, am putea face și asta, dar cu credința câtă o avem, încă nu putem.
Că trebuie să fie sporită credința înțelegem și din faptul că Domnul Hristos i-a spus Sfântului Apostol Petru: „Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă pe voi ca pe grâu; și Eu m-am rugat pentru tine ca să nu scadă credința ta. Și tu, oarecând întorcându-te, întărește pe frații tăi” (Luca 22, 31-32).
Deci, iubiți credincioși, acestea sunt rezultate ale credinței. Dacă crezi în Dumnezeu, dacă îl ai pe Dumnezeu în primul loc în viața ta, dacă ții seama de Dumnezeu, dacă Dumnezeu este pentru tine o ființă, o persoană, nu te mai raportezi la cuvintele Lui ca la niște reguli, ca la niște principii, ci te raportezi la cuvintele Lui cum a zis Sfântul Apostol Petru: „Tu ai cuvintele vieții celei veșnice”.
Prin cuvintele Lui ne raportăm la Domnul Hristos. Sfântul Marcu Ascetul, în Filocalie, având în vedere cuvintele Domnului Hristos referitoare la ucenicii Săi, anume: „Cel ce vă primește pe voi, pe Mine mă primește, și cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă” (Luca 10, 16), spune că „cel ce primește cuvintele Cuvântului lui Dumnezeu primește pe Dumnezeu Cuvântul”. Deci dacă primim cuvintele Mântuitorului în viața noastră, în sufletul nostru, dacă facem faptele cele bune, le realizăm, le întrupăm în existența noastră, în cazul acesta prin cuvintele Cuvântului lui Dumnezeu primim în sufletul nostru pe Dumnezeu Cuvântul, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin.
Bucuriile credinței, Arhimandritul Teofil Părăian
27 iulie 2004, seara, Mănăstirea Oașa
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote