În prealabil postat de Jonnyw2013
".. viata se scurge prin relatiile noastre cu altii. Multi ani de viată mi-au întărit convingerea că existenta fiecăruia e strâns legată de cea a celorlalti: viata nu e doar timpul care trece, viata e timpul presărat cu întâlniri.
Desigur este nevoie de niste explicatii...
Existenta noastra are nevoie de un substrat spiritual, daca imi petrec zilele intalnindu-ma la pranz cu o cunostiinta care nu are cu cine barfi pe moment colegii de serviciu si rudele nu se mai cheama ca viata este presarata cu intalniri.
Eu deja am lupta mea cu barfa si judecata aproapelui, de ce sa pacatuiesc de 2 ori?
Si eu traiesc intr-o izolare perfecta,am o singura prietena si ceva cunostiinte(vecini si colegi) ,ii ajut cu mare placere daca au nevoie dar prefer sa raman in izolare cand ma contacteaza pt flecareala si plangeri in general. Imi provoaca neplacere.
Poate ca la randul lor s-ar astepta ca si eu sa ma vait si sa ne plangem impreuna,ceea ce mie imi displace enorm.
Am observat ca si daca le dai solutii la probleme continua in vechiul stil astfel incat sa se poata plange din nou ca nu este bine.
Personal consider ca relatia cu aproapele trebuie sa fie de genul Samariteanului milostiv , nu de Miss popularitate.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|