Citat:
|
În prealabil postat de 06dec
Ma iertati de interventie.Intr-o carte despre viata viitorului sfant Paisie aghioritul stiu o intamplare.Citez din memorie."Niste tineri stiind de profetiile sfintilor despre revenirea Constantinopolului in noua sa matca,prinsera curaj si intrara la parintele in chilie sa-l intrebe daca ei vor prinde acele vremuri.Era inainte cam cu un an de trecerea parintelui la Domnul.
-Ce vreti voi sa stiti?Ii intreba parintele,(stiindu-le deja gandul,acei tineri sfiindu-se)Daca veti prinde acele vremuri?DA!Le veti apuca!!!
Acest raspuns a ajuns si la un batran de varsta parintelui,care l-a intrebat daca e adevarat ce le-a spus tinerilor.
-Lasa tu Constantinopolul de aici!i-a raspuns parintele,pe noi ne asteapta Constantinopolul cel de sus.Si nu trecu anul si se dusera amandoi in Constantinopolul de sus...
De preotii care slujeau in momentul cand au intrat turcii in biserica si turcul care e cu sabia scoasa care se spune ca au ramas in subsol,stie cineva???
|
Am citit si eu partea ce a cu ce vroiau elevii sa-l intrebe dar cu turcii nu stiu...dar am citit si alte marturii unde Parintele Paisie spune mai lamurit de ceea ce va fi cu Constantinopolul in cele ce urmeaza redau doua marturii:
Mavrokefalos Anestis, profesor de educatie fizicã
De origine sunt din capadocia, iar bunica mea este chiar din Farasa, satul în care s-a nãscut Pãrintele Paisie. Fiindcã oamenii din acele pãrti suferã mult, mai ales acum când se aflã sub ocupatie turceascã, îl întrebam mereu pe Staret ce se va întâmpla cu Turcia si cu elenismul.
Odatã, am mers la Staret împreunã cu un prieten de-al meu. Când am ajuns acolo l-am întrebat:
- Gheronda, suntem din Alexandropolis. Oare ne va prinde si pe noi furtuna?
- Ascultã, turcii nu vor intra în Alexandropolis. Vor face Greciei numai o provocare, depãsind granitele maritime. Noi însã vom suferi de foame. Aceastã furtunã va dura câteva luni de zile.
- Gheronda, cum îmi voi da seama cã rãzboiul se apropie?
Când vei auzi la televizor de mutarea granitelor maritime, atunci va veni si rãzboiul.
- Si care state vor participa la acest rãzboi?
- Ascultã, dupã provocarea turcilor, rusii vor coborâ în strâmtori, dar nu ca sã ne ajute pe noi, ei vor avea alte interese. Însã, fãrã sã vrea, ne vor ajuta pe noi. Atunci, turcii, ca sã apere strâmtorile, care au importantã strategicã, vor concentra acolo si alte forte. Pentru aceasta vor retrage trupe din teritoriile ocupate. Atunci celelalte tãri ale Europei, Anglia, Franta, Italia si încã cinci-ase state ale Uniunii Europene vor vedea cã Rusia va ocupa teritorii si îsi vor spune: "Nu mergem si noi acolo sã luãm si noi niste teritorii?" Toti vor dori însã "partea leului". Si astfel vor intra si europenii în rãzboi.
- Noi ce vom face? Armata greceascã va lua parte la acest rãzboi?
- Nu. Guvernul va hotãrî sã nu trimitã armatã. Trupele grecesti vor pãzi doar granitele. Faptul cã ele nu vor lua parte la acest rãzboi va fi pentru noi o mare binecuvânatare de la Dumnezeu. Cãci cei care vor participa la rãzboi sevor pierde...Atunci, fiindcã grecii se vor înfricosa, multi se vor întoarce la Bisericã, la dumnezeu si se vor pocãi. Si, pentru cã va exista pocãinta, grecii nu vor pãti nimc rãu. Dumnezeu se va milostivi de Grecia, deoarece lumea se va întoarce cãtre Bisericã, cãtre monahism, si vor începe sã se roage. Multi turci se vor boteza crestini. Atunci împãratul Constantin va mijloci ca orasul Constantinopol sã fie dat grecilor. Acest împãrat este evlavios, este bun.
- Gheronda, ne vor da cetatea Constantinopolului nouã?
- Ne-o vor da nu pentru cã vor voi, ci pentru cã acesta solutie va servi intereselor lor. Dar acestea pe care ti le spun acum sã nu le spui nimãnui, cãci te vor crede nebun. Pentru cã acum încã nu a venit timpul pentru acestea.
Aceasta discutie cu Staretul a avut loc în 1991, când încã slujeam în armatã..
Altã datã, Staretul mi-a spus: narea cetãtii de cãtre greci va fi atât militarã cât si politicã".
Am cunoscut trei ofiteri care merseserã la Staret. Unul dintre ei mi-a spus: "Staretul Paisie mi-a spus cã voi fi conducãtorul unitatii militare din Constantinopol". Celorlalti doi însã nu le-a spus nimic.
Odatã un grup de închinãtori a mers la Staret. Unul dintre ei studia arhitecatura la Politehnica din Xanthi. La un moment dat, Staretul s-a întors cãtre el si i-a spus, desi îl vedea pentru prima oarã. "Tu, ca arhitect, vei onstructia Cetatii, deoarece Constantinopolul va fi construit sin nou". Aceasta a spus-o arãtându-l cu degetul în fata tuturor. Apoi s-a întors cãtre mine si mi-a spus:" Si tu Anestis, vei merge în cetate. Amândoi veti merge - si a arãtat cãtre mine si prietenul meu - dar cu alt scop". Însã nu mi-a arãtat scopul. Dupã aceasta, mi-a venit dorinta de a învãta limba turcã.
Altã datã, când am mers la Panaguda, s-a întâmplat sã fie acolo un fost musulman din Tracia. L-am luat de-o parte si la-m întrebat:
-Tu cum de ai venit la Staret?
- Pãrintele Paisie a sãvârsit o minune foarte mare cu noi si s-a îngrisit sã ne botezãm.
Într-o altã vizitã la coliba Staretului, l-am gãsit iar acolo pe musulman, care se numea Stravos. Atunci Staretul ne-a descoperit din nou cele ce se vor petrece cu Constantinopolul. Când Pãrintele Paisie ne-a spus cã Grecia va suferi de foame, domnul Stravos l-a întrebat:
- Gheronda, sã pãstrez un sac de fãinã ca sã po trece acea perioadã grea si sã nu flãmânzeascã copii?
- Nu. Sã nu pãstrezi, deoarece vecinul tãu va avea fãinã si iti va da si tie.
Si astfel, Staretul a proorocit cine va fi cel care îl va ajuta pe domnul Starvos îm perioada de foame. Aceasta desigur, va fi la tara, noi însã, care trãim la orase, vom fi mai sãraci. De aceea, Staretul ne spunea: "Sã aveti unteren mic si sa-l cultivati! Astfel veti putea ajuta pe altii care nu vor avea ce sã mãnânce".
Monah aghiorit
În vara anului 1991 am mers la chilia Panaguda împreunã cu niste colegi de-ai mei politisti. Acolo l-am întrebat pe staretul Paisie despre diferite subiecte nationale si mai ales despre nenumãratele provocãri venite din partea turcilor. Atunci el ne-a rãspuns: "Turcii ne vor lovi dar Grecia nu va suferi prea mult . Nu va trece mult timp dupã atacul turcilor si rusii îi vor lovi pe turci si îi cor cãsãpi. Asa cum rupi o coalã de hârtie tot asa va fi sfâsiatã Turcia. O treime din turci vor fi ucisi, o treime se vor încrestina, si o treime va merge în adâncurile Asiei. Folosirea apelor Eufratului de cãtre turci pentru irigatii va fi o preînstiintare ca a început pregãtirea marelui rãzboi care va urma. .Dupã destrãmarea Turciei, Rusia, va continua rãzboiul pânã va ajunge în Golful Persic si îsi va opri tripele lângã Ierusalim. Atunci puterile occidentale îi vor soma pe rusi si le vor da 6 luni. Rusia însã nu-si va retrage trupele si atunci puterile occidentale vor începe sã aducã trupe pentru ai ataca pe rusi.
Rãzboiul care va izbucni va fi mondial si in cele din urmã vor pierde rusii. Se va vãrsa mult sânge. Marile orase vor deveni ruine. Dar noi, grecii, nu vom participa la acest rãzboi. Toti cei dinjurul nostru se vor sfâsia unii pe altii, însã noi vom sta de-o parte."
A doua întâlnire a fost in vara anului 1992. Pe atunci eram încã politist. Am întrebat iarãsi despre problemele nationale si am primit acelasi rãspuns. Când am plecat Staretul mi-a spus: "Eii, stai aici! Unde mergi? Aici vei rãmâne". Stia ca mai târziu aveam sã devin monah.