trup, suflet si suflet
Crestinismul, in forma primara, distingea doua tipuri diferite de suflet, sufletul "energetic", cel ce anima trupul si sufletul individual, ceea ce ne individualizeaza, ceea ce ne face sa fim noi. Aceasta a doua forma este tot ceea ce suntem noi: personalitate, amintiri, experienta, sentimente, emotii, etc.
Datorita potentialului de intelegere gresita, activat in cateva erezii, s-a decis unificarea tacita a celor doua concepte, obtinandu-se forma bivalenta utilizata azi. Importanta celor doua componente este variabila in functie de perioada. Spre exemplu, in ultimul timp exista tendinta de a ignora partea personala a sufletului. Acest lucru nu se intampla pentru ca ortodoxia nu accepta ideea, ci pentru a se delimita de tavalugul de prostii de tip new age si new new age care sustin karma si transmigratia sufletelor.
Doresc sa fiu bine inteles, sufletul nu este o copie de siguranta a individului, este persoana in sine, cu toate atributele sale, este faptuitorul si cel ce suporta consecintele Judecatii.
|