Pentru că și eu am susținut opinia formulată mai sus de Decebal, mi-am amintit că am găsit-o și la Părintele Hierotheos Vlachos. Nu știu dacă este tot una cu o ierarhie paralelă, însă Părintele mitropolit vorbește despre preoția duhovnicească:

„Din cele tocmai spuse se desprinde dubla misiune a preotului: de a administra Sfintele Taine și de a-i tămădui pe oameni, astfel încât aceștia să se poată apropia cu vrednicie de Sfânta Euharistie. Am arătat, de asemenea, că numeroși preoți sunt „preoți” doar cu numele și că deși săvârșesc Sfintele slujbe nestingheriți, ei prihănesc de fapt preoția - lucru dovedit de incapacitatea lor de a tămădui pe cineva. Deși administrează Sfintele Taine, deși sfințesc cinstitele Daruri, astfel de preoți nu vindecă pe nimeni și nici propriile lor suflete nu și le mântuiesc.
Pe de altă parte, există mireni sau monahi care cu toate că nu au primit Sfânta Taină a Hirotonirii, pot vindeca bolile sufletești, învrednicindu-se de preoția duhovnicească.” (Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, 1998, pag. 102)