Viață, prieteni, doar viață se află în cer, via*ță veșnică, fericită, împreună cu Dumnezeu și în Dumnezeu - în El este viață (v. In 1, 4). Ați văzut marea? Atât de largă, pare fără sfârșit… gândul se pierde în necuprinsul ei ca un firicel de praf, ca un firicel de nisip. Așa este și viața îngereas*că: nemărginită, fără sfârșit și fără măsură. Noi pe zi ce trece slăbim, îmbătrânim, ne vestejim, pe când îngerii cu fiecare apropiere de Dumnezeu întineresc tot mai mult, suie din putere în putere, din desăvârșire în desăvârșire.
O, îngeri ai lui Dumnezeu, ce liniște harică, ce dulceață aduce în suflet contemplarea vieții voas*tre fericite! Trimiteți, din înălțimile de sus, în ini*mile noastre măcar o picătură a vieții acesteia!
Iar inima noastră, dragi frați, este întocmită în așa fel incât poate să recepteze, să simtă, să pre*guste încă de pe pământ viața îngerească. Știți că îngerii nu sunt afectați de timp și de tot ce este legat de timp - ofilire, îmbătrânire, moarte - toc*mai fiindcă trăiesc în Dumnezeu. Și omul, când trăiește în Dumnezeu, intrând prin rugăciune în împărtășire cât se poate de strânsă cu El, înce*tează să mai țină seama de timp, adeseori îi trece hotarul și se apropie de pragul veșniciei. Vremea devine pentru el nebagată de seamă. Trec mul*te ore, dar lui i se pare ca de-abia au trecut câte*va minute, așa de dulce e să vorbești cu Dum*nezeu! "Dumnezeu", zice Sfântul Ioan Damas*chin, "cuprinde în Sine Însuși ființarea deplină, ca pe o mare nemărginită și nesfârșită" - și pen*tru cel care intră în această mare, care se cufundă în necercetatele ei adâncuri, pier minutele, orele, piere cu totul timpul și rămâne doar veșnicia, iar în veșnicie Veșnicul Dumnezeu.
(Sfântul Serafim al Dmitrovului, Despre îngeri, Editura Sophia, pp. 22-23)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|