[Florin-Ionut]

Parintele Teofil Roman a spus un lucru interesant: im-partasirea cu Trupul Lui Hristos este partasia-impreuna unii cu altii, din moment ce Trupul Lui este Biserica, deci chiar noi insine, noi ortodocsii.

Refuzand partasia cu ceilalti prin Trupul Lui Hristos, ne separam practic, temporar, de Biserica. Atunci impartasirea continua, de fiecare data, la fiecare Liturghie capata sens si ar trebui sa fie scopul nostru saptamanal. Cu putina vointa, se poate gasi duhovnicul in fiecare saptamana pentru dezlegare - daca si acesta este constient de importanta comuniunii continue a noastra in Iisus Hristos. Si noi ar trebui sa intelegem ca pentru curatirea noastra de pacate se jertfeste nevazut Hristos, saptamanal, chemandu-ne sa fim Biserica Sa, adica Trupul al carui Cap este El Insusi.

Ma gandeam ieri, cat de incostienti suntem vizavi de moartea care ne pandeste. Avem senzatia ca putem astepta urmatorul post ca sa ne mai impartasim o data, insa cine ne garanteaza ca il vom apuca? Cum ii zicea acelui om caruia i-a rodit tarina: Nebunule! In noaptea asta vor cere de la tine sufletul tau. Iar noaptea aceasta s-ar putea sa fie oricand, indiferent daca e post sau nu. Ieri s-a spovedit un batran de 85 de ani, care mergea cu un cadru ajutator, marturisindu-si pacate din tinerete. A iesit afara plangand... I-am sugerat sa se spovedeasca mai des, sa nu mai astepte nu stiu cat...

Mi-am propus sa ma spovedesc saptamanal, chiar daca am de mers la o manastire in afara orasului pentru asta. Sa vedem daca voi reusi, dar vad ca nu este atat de greu.