Citat:
În prealabil postat de iuliu46
In crestinism lupta se da intre vrabia din mana si cioara de pe gard.Aici lucrurile se schimba mai ales in lumea de azi in care vrabia din mana e din ce in ce mai atragatoare iar nebuni sunt considerati cei care turuie despre cioara de pe gard.
Exista o oaza in mijlocul unui desert urias. Ti se spune ca daca ramai in oaza, dupa ce iti inchei socotelile cu viata asta vei merge intr-un loc unde este apa peste tot. Esti liber sa accepti sau esti liber sa negi existenta desertului si a vietii viitoare. Daca ti s-ar arata maine la TV un film despre cum arata viata viitoare ai sta in oaza de frica. Ori Dumnezeu nu are nevoie de oameni fricosi ci de "nebuni".
|
Precum stii si tu, proverbul cu vrabia si cioara are o morala exact inversa celei pe care o promovezi tu, el avertizeaza intr-un stil metaforic omul sa nu renunte la ceva deja ce deja are in favoarea unui castig mai mare, dar nesigur.
Problema cu crestinismul in exemplele tale este ca omul poate vedea cioara de pe gard sau poate explora desertul. Cioara si desertul exista, omul le poate experimenta direct. Afirmatiile religiei crestine se refera la o ipotetica viata dupa moarte, la existenta unui suflet nemuritor (cum il detectam?), lucruri intangibile. Nebunia pe care tu o promovezi sub numele, dupa mine incorect, de curaj, nu este altceva decat gandire deziterativa (wishful thinking).
Oricum, tot nu ma faci sa inteleg de ce ar trebui sa fiu "nebun" pentru promisiunile crestine si nu pentru cele musulmane. De exemplu, tu cum ai ales? Ce anume te-a facut sa consideri ca religia crestin-ortodoxa e adevarata dar cea musulmana este falsa?
Citat:
În prealabil postat de iuliu46
Tu ma intrebi cum putem ajunge sa stim adevarul, in mod punctual despre existenta sufletului, a ingerilor, etc. Ti-am spus ca nici macar logica noastra omeneasca nu ne poate oferi adevarul. Dar ne poate pune pe un anumit fagas, in functie de ceea ce simte fiecare dintre noi ca este adevarat. Cineva spunea ca destept nu este cel care are raspunsul cel mai bun, ci cel care pune intrebarile cele mai pertinente.
|
De-a lungul istoriei, gandirea si sentimentele umane au dus la o multitudine de religii si filozofii distincte, foarte diferite unele de altele. Poate ca un hindus "simte" ca reincarnarea este adevarata si considera crestinismul ca ceva fals. De ce crezi ca el nu are dreptate si tu ai? Care este criteriul obiectiv pe care tu il aplici pentru a concluziona ca religia ta e adevarata si celelalte false?
Citat:
În prealabil postat de iuliu46
Iar exemplu de intrebari pertinente sunt urmatoarele :
Daca nu exista un Creator, facatorul universului si al legilor, ce inseamna bine si ce inseamna rau ? Parerea fiecaruia despre bine si rau ? Parerea majoritatii ? Parerea politicienilor ?
Daca viata asta materiala este singura realitate atunci de ce mi se spune ce trebuie sa fac ? Ce conteaza ce faci ? Si daca ai trai ca un sfant, si daca ai face pipi pe mormantul umanitatii tot te mananca viermii. Ce mai inseamna "traieste viata la maxim " sau "ce tie nu-ti place altuia nu-i face " ? Pentru ce ? De ce sa nu incerci sa-i faci pe ceilalti sclavii tai ? Si chiar daca-i faci ai vreun folos din asta ? O sa aprecieze viermii carnea ta mai mult decat pe-a altora ? Ce conteaza daca traiesti un an sau 100 de ani daca intr-un final nu iti mai aduci aminte nimic ?
Pot eu spune ca tot adevarul este empiric ? Nu pot pentru ca propozitia in sine este metafizica ceea ce inseamna ca daca ar fi adevarata ar exista cel putin un adevar metafizic.
Tu ma intrebi de ce Dumnezeul crestin si nu reincarnarea ? Uite iti promit ceva. In viata asta vreau sa cred in Dumnezeul crestin. Dar iti promit ca daca mai traiesc inca o data o sa cred in reincarnare...in definitiv, conform doctrinei am tot timpul.  |
Intrebarile puse de tine sunt valabile, dar ele nu sunt o dovada pentru nimic.
Binele si raul, de exemplu, sunt niste notiuni extrem de subiective. In multe privinte, ceea ce este bine pentru tine nu este la fel de bine si pentru mine si invers. In diverse epoci si regiuni geografice conceptele de "bine" si "rau" au avut intelesuri radical diferite celor pe care le acceptam noi azi. Daca unele evenimente se intamplau diferit in istorie, noi azi am pune problema altfel, pentru ca am trai intr-un alt tip de societate. De exemplu, daca al doilea razboi mondial ar fi avut un rezultat diferit, noi astazi am trai intr-o societate care ar promova notiuni de "bine" si "rau" radical diferite fata de cele de azi.
Oricum, indiferent de ce raspunsuri dam fiecare dintre noi la intrebarile existentiale propuse de tine, tot nu ajungem in nici un fel la demonstrarea adevarului dogmelor crestine. Cum ajungi de la discutii perfect valide despre diverse filozofii de viata la demonstrarea existentei diavolilor?