În prealabil postat de Krautrock
In sensul ca a ramas prins intr-o realitate istorica ce a fost depasita, in loc sa incerce sa se ridice inspre universalitate. Nu acelasi lucru l-as putea spune despre gandirea antichitatii grecesti care si azi e de actualitate. In ciuda crestinismului care a incercat sa suprime spiritul gandirii grecesti, acesta a revenit in forta dupa secole. In ciuda gandirii apofatice ce a incercat sa discrediteze logica aristotelica, aceasta din urma totusi a invins pentru ca e atemporala. Atunci cand Iustinian a inchis scolile de filosofie s-a dovedit adevarata slabiciune a gandirii crestine incapabile sa concureze cu o spiritualitate de tip superior.
In primul rand nu sunt marxist, nici materialist si nici neoprotestant. Ateism nu inseamna materialism, desi exista materialisti care sunt atei, dar asta e problema lor. Ceea ce inteleg neoprotestantii prin morala reprezinta doar un segment al spiritualitatii. Cunoasterea stiintifica, pe de alta parte are foarte mare legatura cu spiritualitatea, deoarece imboldul din care ea porneste e cautarea adevarului. De fapt inteleg prin spiritualitate orice efort uman care are ca scop ultim adevarul, binele si frumosul, adica ceea ce intelegem prin valoare in adevaratul sens al cuvantului (nu bani, nu masini, nu averi sau alte prostii de felul acesta pe care 99% dintre cei ce merg la biserica le cauta in general). Tocmai pentru ca cunoasterea ca forma a spiritualitatii are ca obiect adevarul, ea intra in contradictie cu anumite forme ale spiritualitatii religioase interesate mai putin poate de de adevar, ci indeosebi de propria lor conservare. Poate ca aceste forme ale religiei au reprezentat la un moment dat incercari de a gasi raspunsuri la problemele existentei, dar si-au pierdut puterea de a mai pune intrebari realitatii. Iar aici intra si neoprotestantismul despre care spuneati ca ar fi interesat doar de morala. Sau islamul. Mai vreti exemple?
Religiile nu sunt egale. Unele exista, altele au disparut. Unele sunt active, altele functioneaza in virtutea inertiei. Unele sunt razboinice sau chiar criminale, altele sunt pacifiste. Unele sunt vechi si cu o traditie bogata, altele sunt inventii recente. Unele inspira respect, altele sunt de tot rasul. In sfarsit, unele par extrem de credibile, altele sunt de-a dreptul fanteziste. Prin urmare, cand vorbim de religii e necesar sa luam in considerare o multime de nuante. Deci nu inteleg la care "voi" va referiti. E drept ca atunci cand vorbeam despre religie. ma refeream in primul rand la ortodoxie, mai putin la catolicism si aproape deloc la confucianism. Deci poate de aceea dau impresia ca le privesc in mod egal. Dar nu e cazul. Nici macar in ce priveste ortodoxia, nu pot privi lucrurile in mod egal. E clar ca nu pot accepta fantezisme precum nasterea din fecioara sau facerea lumii in 6 zile, ca sa nu mai vorbesc de ideea absolut imorala ca un om poate fi vinovat pentru ceea ce a facut alt om (ganditi-va la pacatul originar si vina pe care o are orice om inca de la nastere). Pe de alta parte cred ca e benefic sa respectam porunca "sa nu ucizi" sau sa-i iubim pe ceilalti. Cat despre superioritatea spiritualitatii ortodoxe fata de cea a altor religii pot sa spun doar un lucru: fiecare negustor isi lauda marfa.
Nu consider evolutionismul ca fiind ceva incontestabil, ci doar ceva care inca n-a fost contestat si deci poate fi aplicat mai departe in cunoastere.
Atunci cand vrem sa spunem ca un lucru e maret si important, vom spune ca e profund si plin de mistere. Cunosc un lucru care e mult mai plin de mistere decat orice religie. E vorba de realitate. Omul e o fiinta pasionata de necunoscut deoarece e o fiinta curioasa care vrea cu orice pret sa stie. Iar atunci cand nu stie, sunt posibile doua situatii: fie exista un lucru care inca nu i s-a facut cunoscut, fie nu exista nimic ce sa trebuiasca sa fie descoperit. Desigur, prima situatie nu exclude deloc faptul ca s-ar putea sa existe lucruri pe care nu le vom cunoaste niciodata pentru simplul motiv ca s-ar putea ca realitatea sa fie infinita. In care din cele doua situatii se afla obiectul religiei?
Cum ar putea fi epuizat un "abis de mistere"? Asa cum a fost epuizat abisul de mistere al misterelor eleusine, odata cu disparitia acestor mistere din centrul preocuparilor noastre si transformarea lor intr-o expresie a incercarii oamenilor dintr-un anumit moment istoric de a raspunde la intrebarile fundamentale ale existentei.
Desigur, religiile sunt fenomene interesante si am toata admiratia pentru cei ce se ocupa de domenii precum istoria religiilor, sociologia religiei, filosofia religiei etc. De asemenea consider Biblia ca fiind una dintre cele mai interesante carti ale literaturii universale. Iata ceva care merita sa fie studiat. Pacat insa ca isi bat joc teologii de ea.
Cum sa fie evolutionismul sursa moralitatii? Evolutionismul studiaza legile care actioneaza asupra fiintelor care au drept caracteristica fundamentala faptul ca sunt vii (plante, animale, ciuperci, bacterii etc.) Morala are legatura cu oamenii care au judecata si sunt responsabili pentru ceea ce fac. Acum e drept ca evolutia a condus la aparitia omului care e fiinta ganditoare (si morala), dar si mecanica relativista studiaza legile care actioneaza asupra oamenilor. Daca as gandi dupa metoda dumneavoastra ar trebui sa spun ca si teoria relativitatii e sursa moralitatii, ceea ce e nu e cazul. In realitate, cele doua sunt lucruri total diferite. Observati deci ca nu putem sa le amestecam pentru ca ajungem la situatii absurde.
In primul rand eu nu va scuip si nu va injur. Aceasta nu mi-ar folosi la nimic in a-mi sustine punctul de vedere, ci dimpotriva m-ar discredita in ochii celor ce ma citesc. Incerc sa va respect ca om, dar asta nu ma obliga sa va respect ideile, mai ales daca acestea sunt sustinute cu ajutorul unor termeni precum "prostie" si "infatuare" care imi sunt aruncate in fata. In al doilea rand, aceasta nu e casa dumneavoastra, ci e casa celor ce ne vor citi si vor aprecia mai apoi daca zicem lucruri bune sau nu. Eu sunt constient ca am intrat intr-o casa straina. Dar dumneavoastra? Sau ati prefera sa nu discutam deloc? E spiritualitatea aceasta a crestinismului atat de subreda incat n-ar putea sa reziste unei simple discutii cu argumente si contraargumente? Incerc sa iau in considerare din ce in ce mai mult o asemenea ipoteza. Nu intamplator ati observat ca am uneori tendinta de a considera religia un tip de spiritualitate de nivel inferior.
Nu e treaba mea daca dumneavoastra nu sunteti in stare sa va corectati greselile inainte de a face o postare. Le voi lua ca atare deoarece am alte lucruri care sa ma preocupe decat faptul ca dumneavoastra nu stiti sa scrieti cum trebuie romaneste. Mai mult nu comentez deoarece nu sunt sigur ca n-ati facut si alte greseli si exista astfel riscul sa nu pricep ce ati vrut sa spuneti.
|