Citat:
|
Poruncile in ansamblul lor sunt calauzitoare spre mantuire...dar gelozia, dar pedepsirea copiilor, dar robia?
|
'Pedepsirea urmasilor' se interpreteaza profund din perspectiva responsabilitatii pe care o avem fiecare dintre noi, nu prin prisma principiului moral -
se pedepseste infaptuitorul.
Omul exista prin relatie, in dependenta cu tot ceea ce exista. Nu fiinteaza autonom, independent, izolat - o existenta de altfel imposibila.
Nu exista nicio particica din realitate cu care sa nu fie in relatie, in interactiune.
O constiinta trezita opreste raul in numele tuturora, nu doar pentru sine.
Isi asuma intreaga responsabilitate pentru o realitate defectuoasa, imperfecta.
Incepe cu sine insusi corectia necesara, mantuitoare atat pentru inaintasi cat si pentru urmasi.
Rabda cu bucurie greselile tuturora in numele salvarii tuturora.