Citat:
În prealabil postat de Mena59
Acum ar trebui sa le multumim lor ca sun asa si sa-i rabdam, sa nu-i judecam sa le suferim duhoarea, multumind lui Dumnezeu ca ni i-a dat sa ne fie spre mantuire.
|
Numai prin faptul ca ii consideri ca duhnesc (ca le suferi duhoarea; ca au duhoare - ei, altii, nu tu) si deja ii judeci!
Numai prin faptul ca tu consideri ca ii rabzi si deja, in loc de iubire, este mandrie!
Citeste si reciteste ce ai scris pina cand vei intelege ca indemnul tau nu este unul crestinesc, ci o alunecare subtila spre o forma de mandrie (masochista?) - sa rabzi, ba mai mult sa multumesti pt o duhoare pe care tu, (cu mandrie?) o suferi? Oare ti-a cerut Dumnezeu sa suferi pentru el? Oare ti-a cerut jertfa? Sau ti-a cerut mila? Acea mila pentru neputiintele si greselile aproapelui?
Dragostea nu percepe duhoare in semeni, ci parfum. De aceea adevarata dragoste are o buna mireasma duhovniceasca ce nu cade niciodata.