Dumnezeu poate sa ne ia intr-un moment cand suntem pregatiti pentru a ne intalni cu El sau poate sa astepte sa ne pocaim. Pe cei care traiesc in pacate mari si nu se spovedesc, pe aceia putem sa-i plangem. Dar nici pe ei nu-i ajutam astfel.

Pentru toti cei adormiti din neamurile noastre Biserica a randuit milostenii, parastase si mai ales rugaciuni. Lacrimile noastre nu-i ajuta pe cei raposati. Daca facem rugaciuni pentru ei precum si milostenii, simtim liniste in suflet. Acesta poate fi un semn ca persoana decedata si-a gasit linistea. Deznadejdea e de la diavol.

Dumnezeu pe toate le face cu un rost, dar noi nu-l vedem, caci privim totul cu ochi lumesti. Exista o istorioara pe aceasta tema, in care se arata cum Dumnezeu l-a luat la El pe un copil care ar fi devenit criminal daca ar fi crescut mare.