[Iorest]

În prealabil postat de Adr.iu91

... și în special antihistaminice (care sunt bune împotriva alergiilor, gen Aerius). Dar cel mai neobișnuit lucru este că anumite reacții adverse de la aceste medicamente sunt scăderea poftei de desfrânare, de la care am auzit de la anumite persoane vorbind că au avut probleme "acolo", în special de pe urma Antihistaminei luate pe timp îndelungat în fiecare zi, timp de luni bune.

Mi se pare un păcat în sine luarea unor medicamente fără să fie nevoie, ficatul tău cui îl lași, tot ce e toxic, se duce în ficat, te otrăvești cu orice medicament luat inutil, posibil și rinichii să fie afectați pe termen lung.
Ai nevoie de un ficat sănătos toată viața încă zeci de ani de acu înainte.

În prealabil postat de Adr.iu91

Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară? Sau acest lucru poate fi considerat ca o trișare în fața lui Dumnezeu, și nu ar trebui folosit nici un medicament, decât medicamentul VOINȚEI? Păreri....

Nu ar fi un post dus pe puteri, te ajuți de adjuvante, pe unde sunt pustnici și călugări se iau medicamente aiurea?

Postul poate fi un medicament, un trup slăbit de post, de rugăciuni de privegheri de noapte lungi, de metanii, nu mai are putere.

Și participarea la Maslu poate ajuta la dezlegare de unele păcate.

Eu am înțeles din slujba sfântului Maslu că preotul se roagă și pentru vindecarea neputințelor sufletești cât și trupești, păcatul desfrâului fiind o dublă neputință

citate din textul slujbei Sfântului Maslu http://molitfelnic.ro/slujba-sfantului-maslu/

:

„Pe tine te rog, preacuratul palat al Împăratului ceresc, ceea ce eşti mult‑lăudată, curăţeşte mintea mea cea întinată cu tot felul de păcate şi o fă locaş înfrumuseţat Treimii celei dumnezeieşti, ca, mântuit fiind eu netrebnicul robul tău, să măresc puterea şi mila ta cea nemăsurată.

Doctorul şi ajutătorul celor ce sunt în dureri, Izbăvitorul şi Mântuitorul celor neputincioşi, însuţi, Stăpâne al tuturor şi Doamne, dăruieşte tămăduire neputinciosului robului Tău; îndură‑Te şi miluieşte pe acesta care mult a greşit şi‑l izbăveşte de păcate, Hristoase, ca să slăvească puterea Ta cea dumnezeiască.

Doamne, sufletul meu cel slăbit cu multe feluri de păcate şi cu fapte netrebnice, ridică‑l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul; ca fiind mântuit să strig Ţie: îndură‑Te, Hristoase, şi dă‑mi tămăduire.

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea şi lăsarea păcatelor robului lui Dumnezeu (N), şi pentru ca să i se ierte lui toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie.

Cel ce m‑ai învrednicit a săvârşi cereştile Tale Taine şi a‑Ţi aduce daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi pentru greşealele cele din neştiinţă ale poporului şi a fi mijlocitor pentru oile Tale cele cuvântătoare, ca prin multa şi negrăita Ta iubire de oameni să curăţeşti păcatele lor; Însuţi, Preabunule Împărate, ascultă rugăciunea mea în ceasul acesta şi în această sfântă zi şi în toată vremea şi locul, şi ia aminte la glasul Rugăciunii mele şi dăruieşte tămăduire robului Tău (N), care este în neputinţa sufletului şi a trupului, dându‑i lui slobozire de păcate şi iertare greşealelor celor de voie şi celor fără de voie, tămăduindu‑i lui rănile cele netămăduite şi toată boala şi toată neputinţa.

Cel ce eşti fără de început şi fără de sfârşit, Sfinte al sfinţilor, Care ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău să tămăduiască toată boala şi neputinţa sufletelor şi trupurilor noastre, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi sfinţeşte untdelemnul acesta şi‑l fă robului Tău acesta (N), care se va unge, spre izbăvire desăvârşită de păcatele lui şi spre moştenirea împărăţiei cerurilor.”