Citat:
În prealabil postat de Iorest
Cred că e o greșeală de logică pe care recunosc că majoritatea o fac, să proiectezi dinspre părinți spre situația ta, sau să privești relațiile tale prin prisma greșelilor și ratărilor în relațiile personale ale unor cunoscuți.
Nici nu mai sunt aceleași condiții de viață, nu există 2 oameni la fel și atunci de ce s-ar putea compara 2 relații adică 4 oameni ?
Cel mai bine e să încerci și să vezi, mai nasol e să-ți pară rău că n-ai încercat, din fiecare experiență eșuată înveți măcar ceva pe care încerci să nu-l repeți și privind înapoi nu ai avea reproșuri mari de conștiință că ai pierdut mult timp în care ai fi putut încerca .
|
Nu zic ca nu încearcă . De încercat încearcă dar... la prima bănuială bat în retragere. Iar unii nu se tem de experiențele părinților ci chiar de repetarea propriilor greșeli sau experiențe neplăcute.
De ex dacă o femeie a avut un tata alcoolic sau violent, când va vorbi cu un băiat și acela ar da vreun semn ca e pe cale sa ..., ar fugi mâncând pământul. Și chiar ar face bine. Ăsta ar trebui sa facă oricine în atare situație. Problema e in situații nu atât de evident de evitat. Unii de exemplu au o problema cu pattenerii autoritar( tirani), geloși, posesivi, obsesiv-compulsivi, zgârciți, habotnici, etc...și nu neapărat din experiența părinților ci chiar și din propriile experiențe anterioare eșuate. Nu toți fug, unii/unele încearcă sa se descurce, sa depășească impedimentele, cu sau fără succes. Cel mai grav e atunci când ști ca și celălalt a mai.avut o experiență anterioara eșuată exact din aceleași motive dar tu speri ca cu tine va fi altfel, nu o va mai repeta, sau ca tu vei gestiona mai bine situația. (😅 LOL )