http://www.saladelectura.cnet.ro/200...agheta-magica/, 27/10/2013
Comentariul meu (va urma)
Autorul spune (parafrazez):
« Magia în literatura Inkling și basmul popular » si « Incuiati si vrajitori »: La Rowling magia se amesteca cu lumea reala, spre deosebire de cartile celor din grupul Inkling; acest lucru este derurant si incurajeaza copiii (tinerii) sa fie interesati de ocult. In plus, in magia din basme vrajitorii sunt intotdeauna personaje negative»
Nu sunt de acord pentru ca:
1) Exista si alte carti in care magia se amesteca cu lumea reala, de ex. Cartile lui Edith Nesbit, scrise la inceputul sec. 20.
Dar sigur, probabil autorul ar critica si acele carti daca ar fi mai raspandite.
Totusi, apartine literaturii engleze pentru copii aceasta tehnica literara de a amesteca realitatea cu fictiunea magica. Alte exemple: Peter Pan, Alice in tara minunilor... Si George MacDonnald, predecesorul sau 'parintele spiritual' al grupului Inkling. Si la el se trece din lumea noastra intr-o lume 'magica', se revine etc. Tocmai citesc cartea lui 'At the back of the north wind', unde asa procedeaza.
Este vorba despre un procedeu literar, care ajuta cititorul sa priveasca lumea noastra cu alti ochi – ca in cartile cu 'bunul salbatic'. Lumea 'vrajitorilor' din HP este caricatura a lumii noastre, de fapt.
Este vorba si de botezarea imaginatiei, da. Intr-adevar, la Harry Potter lumea 'magica' are un aspect cam prozaic, nu 'ne incanta', nu ne trezeste un 'dor' vpentru ALTCEVA (ca in Narnia sau la Tolkien), seamana prea mult cu a noastra.
Asta este si critica mea - si de aceea spun si eu ca nu are aceeasi calitate ca autorii Inkling. (De altfel, nici dpdv strict literar nu face parte din 'marea literatura')
Insa trebuie tinut seama de faptul ca avem de-a face cu un autor 'postmodern'. Si trebuie tinut seama de faptul ca nu suntem toti la fel.
Si ca si dintre fanii lui Tolkien - un catolic credincios - unii au cam luat-o razna spre ezoteric.
O putem lua razna de la orice carte, de altfel.
Si oricum, oameni buni - este o carte de FICTIUNE.
Orice fictiune cuprinde si lucruri neadevarate, care nu se vor intampla niciodata, asta o stie oricine care citeste literatura si mai bine decat noi copiii.
2) Nu este adevarat ca in basme, toti cei care fac vraji sunt rai. Exemple: toate zanele bune, de ex. Din Cenusareasa, sau Frumoasa din padurea adormita, fac vraji.
De altfel, si unele basme amesteca lumea reala cu o lume in care vrajite sunt posibile.
Nu vad de ce, atunci cand vorbim de fictiune, ar trebui sa facem aceasta distinctie.
Harry Potter nu incurajeaza magia mai mult decat cartile SF incurajeaza calatorile prin spatiu. (argumentul este al lui Granger)
Nu uitati ca citatele de mai sus ale unor copiii care vor sa faca chipurie vraji sunt inventate de situl 'Onion', un fel de 'Catavencu' american.
3) Nu este adevarat ca «*victoria finală îi va reveni celui care va „emite“ cele mai puternice vrăji și blesteme.*»: Victoria ii apartine celui care accepta sa se sacrifice, sa isi dea viata, din dragoste, nu celui mai puternic ca vrajitor. Este mesajul final al cartii, de altfel si mesajul de la sfarsitul fiecarui volum. Ma intreb daca autprul chiar a citit cartile.
Autorul mai spune (din nou parafrazez):
"Faptul ca in Harry Potter se serbeaza 'Nasterea Domnului' incurca lucrurile. La Tolkien este vorba evident de o lume in care Hristos nu venise (inca, as spune eu: lumea din Stapanul Inelelor este lumea noastra foarte de mult, dupa spusele autorului), pe cand lumea lui HP este postcrestina. Asta face sa apara un 'chip al lui Hristos' caricatural."
Foarte adevarat, pana la un punct. Am insa doua rezerve la aceasta critica:
1) In HP nu este vorba de o lume precrestina, ci
de o lume poscrestina - cea in care traim in Europa de vest, in ceea ce priveste societatea civila (nu stiu cum o fi in Romania; realmente nu stiu: sunt plecata dinainte de 89) Aici, Craciunul este, in spatiul public, o sarbatoare aproape exclusiv lumeasca. Si ateii isi pun brad in casa.
In HP este oglindit acest lucru. Cartea este scrisa pentru cei educati astfel, nu pentru crestini practicanti (care sunt o minoritate infima).
Nu stiu daca cei care au citit cartile au observat ca desi vrajitorii serbeaza Craciunul ca sarbatoare 'lumeasca', nu se face nici o aluzie negativa la crestinism. Ca traitoare in spatiul occoidental va pot spune ca daca un autor este necrestin sau anticrestin, nu va scapa ocazia sa isi bata joc de crestinism (macar in mod subtil) daca ceva din ce scrie are tangenta cu el. Or, Rowling nu face asta niciodata.
2) Inca ceva (este gandire 'in progress', voi reveni) (comentariu legat si de critica autorului a modului in care sunt folosite simbolurile crestine in HP):
Hai sa luam unele parabole din Evanghelie. Acolo, 'chipul' lui Dumnezeu nu corespunde, nu se suprapune complect cu ce stim despre Dumnezeu, ci prezinta doar un aspect al Lui. De ex. uneori 'Dumnezeu' din parabole trimite soldati sa omoare oamenii care nu venisera la nunta, sau 'vrea sa vanda ca sclavi' familia celui care nu poate plati (in parabola celui care nu vrea sa ierte datoriile). Sigur, exista si aspectul 'rigorii' la Dumnzeu, nu nuai al milei. Dar aici se prezinta (sub o forma f. simplificata) doar aspectul dreptatii, al rigorii divine.
Altceva; Intr-o parabola, cea a Fiului ratacitor, este vorba de Dumnezeu - desi Dumnezeu 'este' tatal din parabola: Fiul zice 'Tata, am gresit inaintea LUI DUMNEZEU si a ta... Nu se amesteca planurile aici? Dumnezeu este SI tatal, si Dumnezeu in care iudeii credeau...
Voi reveni pentru celelalte puncte.