Subiect: * post *
View Single Post
  #37  
Vechi 15.02.2011, 19:22:53
vicentiu68's Avatar
vicentiu68 vicentiu68 is offline
Member
 
Data înregistrării: 03.02.2011
Locație: CLUJ
Religia: Ortodox
Mesaje: 41
Implicit

Postul este cea mai veche și cea dintâi poruncă pe care a dat‑o Dumnezeu omului. Căci a zis Dumnezeu către stămoșii noștri: „Din toți pomii din rai poți să mănânci, iar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit!” (Facere 2,16-17). Deci l‑a îndemnat să postească! Bineînțeles că Adam n‑a ascultat povața și a cunoscut numaidecât răul (binele îl știa deja). Pentru neascultarea sa (și pentru a nu înveșnici moartea) a fost alungat din rai, să ostenească pe pământ, în sudoarea feței sale să‑și mănânce pâinea sa (cf. Facere 3,19). Are mare dreptate Sfântul Vasile cel Mare așadar. Mai târziu, proorocii și sfinții Vechiului Legământ vor păzi și ei porunca postului. Se știe că evreii posteau o zi pe lună, iar cei mai zeloși, două zile pe săptămână: lunea și joia. Moisi a postit și el patruzeci de zile pentru a se învrednici a primi Tablele Legii (Ieșire 24, 28) și niciodată n‑a vorbit cu Dumnezeu până ce înainte n‑a postit. Sfântul Ilie Tesviteanul, după ce a încuiat baierile cerului ca să nu plouă trei ani și șase luni, pentru neascultarea evreilor ce se închinau lui Baal, a postit tot patruzeci de zile, în pustia Iordanului (III Regi 19, 8). Și țineți minte remarca Sfântului Ioan Gură de Aur: erau sfinți care aveau îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu și, cu toate acestea, posteau ca să se poată apropia de El! Tot post particular întâlnim și la Daniil în Babilon, de trei săptă*mâni (Daniel 10, 2-3), la regele David (Psalmii 34, 13 și 18, 24), precum și la proorocița Ana (Luca 2, 36-37).
Domnul nostru Iisus Hristos, înainte de a ieși la propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, dar după Botez (trebuie remarcat acest lucru!), patruzeci de zile s‑a înfrânat în deșertul Quarantaniei. Și nu a fost lăsat fără ispită, căci diavolul într‑atâta L‑a ademenit - voind prin asta a pierde veșnicia pentru neamul omenesc - până și‑a auzit: „...înapoia Mea satano! căci scris este: “Domnului Dumnezeului tău să te închini și Lui singur să-I slujești”” (Matei 4, 10).
__________________
Pe cel ce se bucură în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.
Reply With Quote