Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Frate Catalin, ai dreptate, dar...
Vedem o persoana, care se arata f evlavioasa, se roaga, se inchina, se imbraca f corect, merge la biserica, etc, dar atunci cand se adreseaza semenilor, e plina de superioritate, jigneste in mod repetat, nu tine cont de suferinta aproapelui, etc. Nu trebuie sa contabilizezi prea mult, ca sa-ti dai seama de neconcordanta dintre gesturi si vorbe.
Si daca se manifesta in felul acesta fata de tine, incerci sa ierti, odata, de doua ori, de multe ori; dar cand este nemiloasa cu aproapele tau aflat in suferinta, ierti odata, de doua ori, apoi te faci sabie.
Vom da seama nu numai de cele facute, ci s1 de cele pe care le-am fi putut face, dar nu le-am facut.
|
Ai dreptate intr-o privinta, e bine sa-i spunem cuiva care greseste si are un pacat pentru ca facem un bine. De exemplu daca cineva are patima bauturii, incercam sa-i spunem ca greseste si sa-l ajutam. Pentru ca multi nu au parte de sfaturi, doar sunt certati ca beau.
In schimb nu putem sa judecam, se spune ca judecarea este un pacat mai mare decat pacatul in sine. E si o veste proasta, toti avem pacate, de unde stim ca pacatele noastre sunt mai mici? Ar insemna ca din mandrie ne vedem mai virtuosi decat altii, doar sfintii sau calugarii despatimiti putem spune ca s-au eliberat de majoritatea pacatelor.
Ca sa dau un exemplu din viata Sf. Nifon
http://www.sfaturiortodoxe.ro/nifon/cap1.html#ispita
"Alta data, mergand iarasi la acea biserica, a vazut un om pacatuind si l-a osandit in sinea lui si l-a urat. Cand a intrat in biserica si a ridicat privirea la icoana Maicii Domnului, o vede ca-l priveste cu asprime si ca-si intoarce fata de le el. Mare tulburare si mahnire a simtit Nifon din pricina aceasta. Mintea lui nu putea gasi pricina, dar cercetandu-se cu atentie, a inteles: ca osandise cu mintea pe acel om. De aceea Maica Domnului se intorcea acum de la el. Indata a cazut la pamant si si-a marturisit greseala. Plangea cu amar si ruga pe Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu sa-l ierte. Astfel, rugandu-se multa vreme, vede ca icoana il priveste cu fata vesela si asa a iesit usurat din biserica. "
Acelea pe care le face un om sunt pacatele lui persoanale. Nu stim daca in compensatie nu are virtuti mai mari decat pacatele sau cum il vede Dumnezeu. Dadea un parinte un exemplu de doi cuviosi din Rusia care cand se intalneau se certau intre ei si chiar se luau la bataie, iar cand se bateau mergeau pe apa, asa ca lumea a vazut ca ei de fapt sunt sfinti. Mai e si cazul in care mandria e insotita si de o falsa smerenie, acela va parea altfel decat ce simte.
Nu stiu cum e in alte localitati, la bisericile de aici unde merg eu oamenii mi se par normali si foarte de treaba, as vrea sa fiu si eu macar ca unii dintre ei. E adevarat ca nici nu-i cunosc pe toti ce fac in viata de zi cu zi si cum se comporta.
Dar cred ca era vorba de altceva, de dogme, iar dreapta invatatura nu e ceva de negociat.