[Sara I]

Cataline, asa cum un arbore se cunoaste dupa fructe(ca pana nu da rod, nu stii ce e, mar, par,vezi numa ca are frunze, ca toti ceilalti) asa un om se cunoaste "dupa vorba, dupa port"..:-). Dupa cuvinte, gesturi, atitudini, comportament.(inima unui om, interiorul lui, se revarsa prin vorbire, ne spune Mantuitorul).

Si, ai dreptate, judec.Vad in mine naravul asta prost, drept care l-am spovedit, si am nadejde in mila lui Dumnezeu, pentru indreptare. Si pentru ca, dintre noi toti, doar Hristos este imun la pacat, de orice fel, eu vad in mine, printre altele, si porniri de fariseu.(Milei Tale ma dau, Doamne) Poate ca de asta is atat de inversunata.:-) Asa cum ne invata parintii, osandesc pacatul, in mine..

Acuma, despre judecata..M-a framantat mult si pe mine aspectul asta..Cum sa fac sa nu judec, si totusi, sa nu ma mint pe mine insami..numind raul bine si binele rau...si concluzia pe care o am acum este asta:

Daca eu imi judec fratele, aproapele, pacatuiesc, si ma situez singura sub osanda, deoarece Hristos ne spune sa nu judecam. De ex, daca eu zic de tine ca esti asa, si pe dincolo, si te vorbesc de rau, si ma uit urat la tine...si te cataloghez intr-un fel sau altul, fac pacat...impotriva ta, care esti fratele meu, si impotriva lui Hristos, pentru ca Ii calc porunca.

Dar daca eu nu te judec pe tine in nici un fel, n-am treaba cu tine, ci cu "pacatul " in sine...?
Eu asa vad modelul lasat noua de parinti,de nevoitori...luptau cu pacatele ca si cu fiarele salbatice...n-aveau ei treaba cu alti oameni,ci cu..pacatul din ei...

Eu am inteles ca pacatul in sine este de osandit..oriunde il vedem, dar cel mai bine in noi insine...ca sa evitam judecata aproapelui.

Asadar, o sa zic ca fatarnicia, minciuna, ipocrizia, vrajitoria, idolatria,desfranarile,abuzul, manipularea,tradarea, barfa,invidia,gelozia,hotia,certurile,mania,trufia ,dezbinarile...si restul din categoria lor, sunt rele...sunt pacate. In sine sunt de osandit. De evitat. Sf.ap Pavel ne spune ca nici unul din cei ce practica si continue sa practice pana la sfarsitul vietii lor astfel de lucruri,fara sa se pocaiasca de ele, nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Si multe din acestea pot sa fie in mine, in firea mea pacatoasa, si le constientizez prin lumina Duhului Sfant, si tot prin harul Lui,unit cu credinta noastra, ajungem sa le lepadam, Doamne-ajuta..

Acuma, daca noi doi suntem frati, si tu vrei sa implinesti porunca Mantuitorului, sa ma iubesti ca pe tine insuti..dar vezi ca eu fac un pacat, cum te vei comporta cu mine?

Uite, 4 posibile variante:

1.Ma incurajezi sa ma duc tot inainte, daca asa imi cade bine..ca "avem doar o viata"?
Asta ar fi umanism...si daca ai face asta, n-ai numi pacatul pacat, raul rau, si binele bine...deci n-ai fi in Adevar...

2.Te faci ca nu vezi, ca n-ai chef de discutii, si apoi, ce te priveste pe tine ce fac eu? Asta ar fi poate egoism,nepasare, si lasitate...si n-ai fi in Dragoste

Ei bine, tu fiind crestin, n-ai alege nici una din acestea, ci mai degraba, dupa cum te lumineaza Duhul lui Dumnezeu...

3.fie mi-ai atrage atentia cu blandete ca nu fac e bine,deoarece pacatul e pacat, si plata lui e moartea.. si m-ai sfatui de bine, m-ai ajuta sa ma indrept...

4.fie, daca ai sesiza ca am inima atat de impietrita incat in momentul asta n-ar avea rost sa vorbesti cu mine, ca m-as apara, m-as indreptati, as sari sa te atac..da, ce, tu pe tine nu te vezi...etc...deci n-ai avea cu cine vorbi...si atunci te-ai ruga in taina pentru mine...cerand sa ma lumineze si sa ma izbaveasca mila lui Dumnezeu

Asa vad eu acum, nu stiu daca am dreptate, Singurul care are intodeauna dreptate este Dumnezeu, caci a Lui este Dreptatea..dar zic si eu ce cred si ce am inteles, cu nadejdea ca Dumnezeu ma va milui cu dreapta intelegere, si pe mine, si pe toti cei ce cauta in adevar fata Lui.

Doamne-ajuta!