[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de nacu simona

Bine ai zis , frate, sa ne fereasca Dumnezeu de slava desarta, parerea de sine, inselare si alte otravuri mincinoase , in care nu de putin e ori am cazut, spre necinstea mea.
Dar acest lucru nu are legatura cu acel canon la care faceam aluzie, dar pe care nu l-am si transcris, considerand ca nu este o nevoie stringenta, asa cum nici tu nu ai venit cu citate din canoane pentru a-ti sustine invatatura in ce priveste lipsa de importanta pe care o atribui desfraului dinaintea casatoriei, (...) o pregatire corespunzatoare, precum postul si spovedania din care nu trebuie sa lipseasca canonul de indepartare de la Sfanta Impartasanie. (notă personală Igor: eu n-am spus aşa ceva, ci am spus că trebuie să avem discernământul duhovnicesc, ca să fie folosite Sfintele Canoane spre viaţă, înviere, vindecare, iar tu nu ai avut)

Desigur, nu eu am facut acest canon, nu eu stabilesc anii de epitimie, ci duhovnicul, dar este impotriva Tainei si a Bisericii ca cineva care a trait in desfrau sa se cunune fara spovedanie si fara epitimie. Cine spune altfel nu este de la Dumnezeu. Toate acestea le-am aratat in primele mele comentarii, asta sustin si acum cu tarie. (notă personală Igor: spre pierzarea ta şi a celor pe care îi îndrumi...)

Am sa redau mai jos cateva canoane cu care imi sustin afirmatiile, desi mi se pare ciudat sa fac acest lucru in fata unuia care are doua licente in Teologie(?!) (notă personală Igor: slavă Domnului ! dar pentru tine, pare-se că tot degeaba, că nu crezi ce te învăţ)

22. Vasile
cel Mare
CĂSĂTORIA PRIN
RĂPIRE. (RĂPIRE ŞI
CĂSĂTORIE)
FĂRĂDELEGE (...)

26. Vasile
cel Mare
DESFRÂU, POCĂINŢĂ,
CĂSĂTORIE
Desfrâul nu este nuntă şi nici început de nuntă; drept aceea, de-ar
fi cu putinţă să se despartă cei ce se împreună prin desfrâu,
aceasta este mai bine. Iar dacă cu tot dinadinsul le va plăcea
împreună vieţuirea, apoi să cunoască epitimia pentru desfrâu, dar
să se permită ca să vieţuiască lao-laltă, ca să nu se întâmple ceva
mai rău.

Si pentru ca tot suntem la capitolul "canoane", voi trascrie mai jos si canonul care se refera la desfraul numit sodomie, caci te mirai, frate draga, de ce numesc betia si sodomia cu numele de desfrau.

7. Vasile cel
Mare
DESFRÂUL CU
BĂRBAŢII, SODOMIA.
(OSÂNDA DESFRÂULUI
CU BĂRBAŢII, A
SODOMIEI ŞI A ALTOR
PĂCATE ASEMENEA) (...)

Da, soră, frumoase canoane ai ales, dar tu ai spus altceva, când făceai pe femeia "duhovnic". Ai spus aşa :

În prealabil postat de nacu simona

Din cate stiu canoanele Sfintilor Parinti cer despartirea celor ce au trait in desfranare. Si asta nu spre raul acestora.Caci curvia nu poate fi inceput de casatorie. Cei care se casatoresc in aceasta stare nu se mantuiesc. (notă personal Igor: ce? poftim? Doamne fereşte...) Ci trebuie sa se spovedeasca macar inainte de casatorie, sa indeplineasca un canon, sa intrerupa legaturile trupesti pana la casatorie, iar dupa casatorie primesc de asemenea un canon pentru un timp de cativa ani, chiar pana la sfarsitul vietii trebuie sa urmeze calea pocaintei si a Bisericii, daca vor sa le fie bine.
Daca nu stiati aceste lucruri nu-i tarziu sa le invatati, caci toti am trecut prin diferite experiente.
Insa daca baiatul este deja alcoolic (notă personală Igor: de unde ştii că-i deja alcoolic? ţi-a spus toată lumea, chiar "bublişor" că nu-i alcoolic) este o problema extrem de grava si cum spunea cineva, daca nici fata nu este credincioasa (notă personală Igor: de unde ştii că nu-i credincioasă, doamnă "duhovnic"???) atunci esecul este garantat.(notă personală Igor: serios? i-ai şi băgat în Rai deja, nu? i-ai mântuit, te-ai străduit mult pentru ei, nu?) Nici nu va puteti imagina ce inseamna sacrificiul fizic, moral si duhovnicesc pe care trebuie sa-l faci pentru a ajuta o astfel de persoana(alcoolica). (notă personală Igor: tu ştii ce e acel sacrificiu? în plus, cine-i alcoolic aici? prietenul ei nu-i alcoolic)Multi nu fac nici macar pentru copiii lor, sau pentru parintii lor. Si nu vorbesc de cei necredinciosi, ci de cei credinciosi(sau, asa numiti credinciosi)

Deci la prostioarele astea "duhovniceşti" te întreb să răspunzi, doamnă "duhovnic" :

Întrebarea 1:
Care Sfânt Canon, la care Sfânt Părinte, spune că cei care se căsătoresc în stare de desfrânare nu se mântuiesc ?

La Canonul 26 al Sfântului Vasile, se recomandă îndreptarea cu epitimie a celor ce au căzut în desfrânare, ca să fie despărţirea de desfrânare, nu despărţirea de persoană. Fiindcă spune ca cei ce au desfrânat să rămână totuşi împreună, ca să nu se întâmple ceva mai rău, spune Sfântul Vasile.

Adică exact ce spuneam şi eu: că dacă se despart vor mai merge fiecare în parte şi ea şi el, şi se vor mai desfrâna cu încă 5-6, Doamne fereşte de acei 5-6 sau de mai mulţi, sau alte rele mai mari vor face, până să ajungă să se căsătorească. Dacă se vor mai căsători... Apoi cu cine se vor căsători? Nu cunosc nimic despre persoana aceea nouă, dar ei se cunosc, au stat 8 ani împreună.

Întrebarea 2:
Care Sfânt Canon, la care Sfânt Părinte, spune că cei care au început cunoaşterea intimă, trupească, obligatoriu să se despartă?

Fiindcă ai început în acest topic să tuni şi să fulgeri pentru despărţirea lor şi pentru ca ei să nu se căsătorească. Fără să cauţi nici câtuşi de puţin să-i înţelegi, să aplanezi, să împaci, să vindeci, n-ai ţinut cont de circumstanţe, experienţă, practic de iubire, de posibilităţi, de înfăptuiri, n-ai avut nădejde, discernământ, dreaptă socoteală, trezvie...

Întrebarea 3:
Dacă Sfântul Canon dă oprire de la Împărtăşanie 7 ani pentru o femeie ce a făcut un avort (nu mai multe avorturi), tu ca femei "duhovnic", cum aplici Sfântul Canon în nebuniile secolului 21 în care suntem, pentru un om care vrea să se pocăiască? O opreşti 7 ani de la Împărtăşanie? Şi dacă moare în acei 7 ani, ai pierdut sufletul ei, moare neîmpărtăşită, din mâinile tale se cere sufletul ei, sângele ei, spune Scriptura.

Cum aplici duhovnicia? Cum înţelegi, trăieşti, dăruieşti duhovnicia? Cum aplici vindecarea? Cum operezi cu bisturiul Sfintelor Canoane, tumoarea canceroasă a păcatelor şi patimelor?

În prealabil postat de nacu simona

Consider,frate Igor, ca din nestiinta ai nesocotit canoanele Sfintilor Parinti. Sa-ti intorc si eu cuvintele, sa caut sa "te ridic", asa cum ai "facut" tu cu mine?
Sa ne ierte, bunul Dumnezeu si sa ne pocaim, frate drag. Si in plus, mai pacatuiesc si ironizandu-te.
Sa-mi fie rusine, ca nu am invatat inca ce inseamna a fi crestin, nici acum la batranete!

În viaţa mea n-am nesocotit Sfintele Canoane şi mai ales duhovnicia.

Mai bine cancer şi leucemie şi moarte, să-mi dea Dumnezeu, decât să nesocotesc Sfintele Canoane şi duhovnicia ! Amin De ce?

Fiindcă duhovniciile sunt practic Sfinte Spitale de salvare a sufletului, pentru mântuire, pentru Împărăţia Cerurilor ! Teme-te de duhovnicie ca de focul cel mai puternic, fiindcă asta este. Când am citit despre ce este şi cum este şi ce trebuie să fie preotul, în tratatul Sfântului Ioan Gură de Aur, am încremenit, am înlemnit, de frică şi emoţie şi spaimă, nu degeaba a stat ascuns Sfântul Ioan Gură de Aur, 7 ani prin peşteri şi pustiuri, când a fost chemat şi au vrut să-l facă preot.

Şi a spus: iadul este pavat cu feţe bisericeşti de episcopi şi preoţi... Ce cuvinte în Duhul Sfânt ! Extraordinar ! Acestea sunt duhovniciile, înţelepciunea şi posibilitatea, în funcţie de ce este în tine şi ce ai înmulţit, de a lucra cu harul Duhului Sfânt, în conlucrare şi comuniune cu Duhul Sfânt Dumnezeu Însuşi !

Şi-atunci o femeie? Duhovnic? Nu, ea e bătaia de joc a demonilor, ca şi mihaela din noul ierusalim de la pucioasa sau alţi înşelaţi de demoni.

Spui că ai ajuns la bătrâneţe?
Femeie, ar trebui să musteşti de înţelepciune şi dragoste şi smerenie şi discernământ şi putere duhovnicească de a lucra cu harul Duhului Sfânt, să musteşti de ascultare faţă de Biserică şi de episcopii şi preoţii cei luminaţi şi îndumnezeiţi ai Bisericii, şi din preaplinul tău, în fiecare cuvânt să se arate mărturisirea ta, dragostea de Hristos şi de toţi oamenii, de sfinţenia care o doreşti înmulţită necontenit printre oameni, de dorirea mântuirii tale şi a celor din jurul tău...

Ai citit în Scriptură, soră, de bătrâneţile nebuneşti şi stricate? Să te ferească Dumnezeu de aşa ceva.

Opreşte-te din a mai face pe femeia "duhovnic". Fiindcă nu eşti şi nu vei fi vreodată bună să fi duhovnic.

Minţile feminine sunt mămoase, sunt pline de dorinţă de a creşte copilul, de a mângâia, de a păzi de foc şi apă, de aceea sunt fie radicale, fie prea dulci şi îngăduitoare, prea mămoase, şi pot fi amăgite foarte uşor de demoni, sunt foarte uşor scoase din supunere, mai ales când au adunat un bagaj de experineţă, au multă părere de sine, se răzvrătesc uşor şi astfel sunt manipulate uşor de necuraţi, suferă mai intens, au delicateţe şi sensibilitate mai puternică, şi altele, un total de lucruri nepotrivite pentru duhovnicie, de aceea femeile nu vor fi niciodată bune să fie preoţi, sau duhovnici, iar Duhul Sfânt ne-a îndrumat bine în acest aspect. Ele pot să călăuzească, însă doar în mărturisirea prin viaţa lor curată de zi de zi, prin gândurile, cuvintele şi faptele lor curate, dar fără duhovnicie, care sunt lucruri mult chiar şi peste măsura majorităţii covârşitoare şi a bărbaţilor (mă străduiesc şi eu din răsputeri, în multe aspecte să înţeleg duhovnicia, pentru a fi pregătit când şi dacă voi ajunge preot), deci ele pot să mărturisească pe Hristos şi întărirea spre mântuire a Bisericii şi prin cateheze şi omilii, în casa lor, în mijlocul altor femei, sau prieteni, rude, în sat, comună, oraş, sau chiar şi în Biserică, după Sfintele Slujbe, dar fără aspecte de povăţuire duhovnicească, ci amintire, poate recomandare, pe un stabiliment cât mai adânc înrădăcinat în Hristos.

Iartă-mă şi Dumnezeu să ne ajute.