În prealabil postat de Mihailc
"Multe ca acestea se fac și astăzi. Fiindcă preoții nu știu pe cei păcătoși și nevrednici a se împărtăși de sfintele Taine, Dumnezeu face aceasta de multe ori, căci îi predă pe aceia Satanei. Când se întâmplă boli, sau curse, sau alte nenorociri de felul acestora, pentru aceasta se întâmplă. Aceasta o și spune Pavel, zicând: âDe aceea, mulți dintre voi sunt neputincioși și bolnavi și mulți au muritâ. (I Corinteni 11, 30) âȘi cum se întâmplă aceasta, zici tu, dacă noi ne apropiem de sfintele Taine o singură dată în cursul anului?â Apoi acesta este răul cel mare, că tu hotărăști vrednicia apropierii de sfintele Taine, nu după curăția cugetului, ci după intervalul de timp, și crezi că aceasta este evlavie, de a nu te apropia de multe ori în cursul anului de Sfânta împărtășire, neștiind că, dacă te apropii cu nevrednicie, fie chiar numai o dată, aceasta îți pătează și înfierează sufletul; iar dacă te-ai apropiat cu vrednicie, fie chiar și numai o dată, ți l-ai mântuit.
Îndrăzneală nu este a te apropia de multe ori în cursul anului, ci a te apropia cu nevrednicie, fie chiar și o singură dată în tot timpul anului. Noi însă ne găsim în așa stare de ticăloșie și îndobitocire că, deși în cursul anului facem mii de rele, totuși pentru îndepărtarea de acele rele nu avem nici o grijă, ci credem că ne este de ajuns a nu îndrăzni să ne apropiem des de trupul lui Hristos, sau să ne apropiem cu batjocură, neînțelegând că cei ce L-au răstignit pe Hristos, o singură dată L-au răstignit. Dar oare, fiindcă o singură dată L-au răstignit, păcatul lor este mai mic? Și Iuda, o singură dată a vândut pe Hristos! Dar cum? Oare faptul acesta l-a scăpat de răspundere? De ce faptul acesta să-l îndeplinim numai o dată, și la un anumit timp în cursul anului? Timp de apropiere să ne fie nouă curăția cugetului. Nici o deosebire nu este între Pască și Taina ce acum se săvârșește; unul și același lucru este, fiind același har al Duhului, așa că Pasca aceeași este. Ceea ce grăiesc acum o știți voi cei inițiați în Taine. Și Vineri, și Sâmbătă, și Duminică, și în ziua mucenicilor una și aceeași jertfă se săvârșește. âCăci de câte ori veți mânca această pâine și veți bea acest pahar, moartea Domnului vestiți până când va veni.â (I Corinteni 11, 26). Nu prescrie tu, sau, mai bine zis, nu mărgini într-un timp anumit Jertfa cea fără de sânge. âApoi, zici tu, cum de se numește atunci Pască?â Pentru că atunci a pătimit Hristos pentru noi.
Deci, nimeni să nu se apropie de acea Jertfă în alt mod, iar de aceasta în altul, fiindcă o putere este, o valoare este, un har este, unul și același trup este; nu doar că aceea este mai sfântă decât aceasta, sau că aceea este inferioară acesteia. Lucrul acesta îl știți și voi, nimic mai nou văzând aici, afară doar de vălurile (perdelele) acestea împodobite, și de strălucirea mulțimii. Zilele acelea au poate ceva mai mult decât acestea: atunci a început ziua mântuirii noastre, căci în acea zi S-a jertfit Hristos; dar în privința Tainelor, nici o altă preferință nu are una asupra celeilalte.
Și apoi, când tu te apropii de hrana aceasta prețioasă, îți speli gura; și când voiești a te apropia de hrana cea duhovnicească nu-ți speli sufletul, ci te apropii plin de necurăție? âNu sunt de ajuns, zici tu, cele patruzeci de zile de post, pentru a curăți de păcate chiar și pe cel mai încărcat cu ele?â Ce folos este, spune-mi, când cineva, voind a curăți un loc, aruncă acolo mirodenii, iar după câtva timp de la aruncarea mirodeniilor el pune bălegarul; oare n-a dispărut mirosul cel plăcut? Aceasta se petrece și cu noi. Ne-am făcut vrednici de a ne apropia de cele sfinte după puterea noastră, apoi iarăși ne murdărim pe noi înșine. Aceasta o spunem și pentru cei ce pot să se curețe în timpul celor patruzeci de zile.
Deci, iubiților, să nu ne lenevim spre mântuirea noastră. âCa un câine care se întoarce unde a vărsat, așa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.â (Isus Sirah 34, 26; Pildele lui Solomon 26, li) Vă rog să vă străduiți, ca să nu rămână zadarnică osteneala noastră. Căci numai astfel ne vom putea învrednici de bunurile cele făgăduite nouă. Cărora fie cu toții să ne învrednicim, întru Hristos Iisus Domnul nostru, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, se cuvine mărirea, puterea și slava acum și pururea și în vecii vecilor. Amin." (Sfântul Ioan Gură de Aur - Omilia V "Împotriva celor ce se apropie foarte rar de Sfintele Taine"
|