Citat:
În prealabil postat de netsky
Salutare tuturor!!Am si eu o problema.Dupa ce m am impartasit ultima data mi a aparut o teama.Am teama de a nu gandi despre oameni de rau.Ma gandesc cum ar fii sa spun anumite propozitii in gand despre duhovnicul meu referitor la inteligenta si inaltimea dansului etc...intr un cuvant mi e teama sa nu am ganduri de hula despre dansul si despre lucrurile sfinte.Am gandit astfel de lucruri despre duhovnicul meu si mi este teama sa spun astea la spovedanie imi este greu pentru ca nu vreau sa l jignesc.Am citit undeva ca aceste ganduri sunt de la diavol si ca nu ar fii ale mele...eu incerc sa ma impotrivesc dar uneori nu reusesc....Am citit undeva ca este de ajuns sa spun la spovedanie :“Imi trec prin minte gânduri de hulă despre Hristos sau despre Sfântul Duh, despre Maica Domnului, despre Sfinți sau despre Sfinția Voastră, duhovnicul meu“.Am inteles ca nu trebuiesc spuse cu detali.Imi poate spune cineva ce s fac ?Cum sa le spun la spovedanie?Ajutati ma va rog frumos.
|
E bine să spui așa cum ai citit, dar mai bine să adaugi înainte de
"Sfinția Voastră, duhovnicul meu" BO(Biserica Ortodoxă), din care și el face parte, ca nu cumva să se învârtoșeze inima lui (din cauză ca l-ai numit pe el numai între sfinți) sau să gândească el despre tine că ai fi smintitor și că vrei să-l smintești.
7. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.(Mt18,7)
De ce trebuie să vină smintelile?
Pentru a verifica mereu puterea vredniciei (dacă a crescut).
Gândurile de hulă vin de la diavol. Gândurile acestea totdeauna vor veni și asta nu este păcat, dar complacerea în aceste gânduri și dezvoltarea lor este mare păcat; cel mai bine este să se spună imediat o rugăciune a inimii ca să se vânture gândul(să dispară).