În prealabil postat de Mihailescu-Marin Daniel
A-ti simtim vreodata sete dupa adevar, pace, liniste, familie, dragoste de oameni........
Lucrez intr-un domeniu in care este pusa la loc de cinste deznadejdea. Toate lucrurile pe care le faci nu sunt bune, pe langa faptul ca nu sunt bune, sefii sunt nervosi si tipa la tine. Imi tot vine sa ma duc departe, imi vine sa imi iau sotia si sa plecam in varful muntelui intr-o pestera, doar noi doi, sa avem parte de liniste, de pace dar.......nu putem.
Vad in jurul meu (serviciului meu) numai oameni care sunt dezorientati, care nu stiu ce vor si nu stiu cine sunt. Vad oameni rau intentionati, vad haos in gandirea lor, vad disperarea pe chipul lor si stau si ma gandesc........Doamne, daca eu sunt in colectivul lor, inseamna ca sunt si eu la fel???
Incep sa cred ca numai in rai mai am scapare, si ce bine ar fi sa ma numar bineinteles impreuna cu familia, in ceata acea binecuvantata, dar vad cum drumul spre rai se departeaza de mine si de familia mea.
Am nevoie de liniste, dragoste, pace, vreau ca oameni sa se iubesca, nu mai vreau razboaie sau crize financiare, vreau ca oameni sa isi zica buna ziua cu zambetul pe fata, vreau ca oameni sa fie mai fericiti, oare este mult ceea ce cer..............
Nu stiu de unde sa incep, simt nevoia de schimbare, vreau ceva mai bun pentru noi, oameni cu suflet ranit si nu numai.
|