Revenind la subiect.
Duhovnicul trebuie sa asculte de niste canoane, reguli ale bisericii.
Deci vina mai mare o are biserica prin canoanele pe care le impune.
Revin la intrebarea mea, caci vad ca va indepartati:
De ce si cat trebuie sa intervina biserica in viata privata si intima a oamenilor?
Mai precis: cu cine avem voie sa ne casatorim, cum si cand sa avem relatii cu sotul/sotia, ce mancam si cand, problemele intime ale femeii si ale barbatului, ganduri, sentimente etc.
Exista aceste reguli si canoane si oamenii, cinstiti in credinta lor, isi pun problema respectarii lor, dar cu pretul nefericirii lor, unor renuntari, compromisuri, suferinte sufletesti etc.
Si nu ma gandesc aici la aspecte sexuale nepotrivite, ca sa nu spun mai mult, ci la lucruri naturale: de a trai cuminte si normal cu sotul/sotia, atunci cand se poate biologic, trupeste si sufleteste (ca suntem oameni, cu suflet si nu animale care se imperecheaza), la a procrea copii, la casatorie, la alimentatie si sanatate, la iubire, etc.
Influenteaza aceste aspecte credinta din sufletul nostru, legatura noastra cu Dumnezeu?
Este nevoie de aceste restrictii, de aceste intruziuni ale institutiei bisericesti (caci despre asta este vorba) in viata noastra intima, pentru a ne mentine credinta.
Eu nu cred ca Dumnezeu sau Sfintii Apostoli au scris undeva toate aceste cerinte si reguli. Ei nu cer asa ceva!
|