Departe de mine gandul ca Domnul e politistul nostru, gardianul si BIg Brother. Oare nu am subliniat mereu, in postarile mele, acest aspect? Suntem asadar pe aceeasi linie de fond. Insa, mai departe incep unele diferente... Consecintele si implicatiile incepem sa le vedem diferit, din cate am sesizat, parca...
Problema cu omul acesta liber e mare... Mai intai ca omul a fost creat liber, e drept, insa dupa caderea protoparintilor fiinta umana a fost grav ranita iar libertatea a devenit o mare problema. Inclusiv in Biserica avem o situatie asemanatoare: pacatele ne sunt la tot pasul iar nevointele sunt grozav de dificile uneori. Asta in cazul cel mai bun, pentru ca in cazul opus nu e nici o nevointa.
Dumnezeu a harazit multe si planuieste mult. Inutil sa insist acum. A harazit si planuit insasi libertatea noastra, precum si Golgota. Drept Cale pentru mantuire. A harazit fericirea noastra, a harazit si planuit Biserica etc.
Nu putem intelege corect viata si rostul nostru, inclusiv libertatea DACA NU REMARCAM LIMITELE PUSE DE DUMNEZEU. Ma tem ca vine vremea sa discutam foarte serios despre rebel si rebeliune. Sau despre inselare. Ma tem intrucat aceste dezbateri sunt cele mai delicate cu putinta iar eu nu ma simt pregatit pentru ele.

Deocamdata mai spun doar ca perspectiva deschisa de Dumnezeu pentru ca omul sa aiba prunci, atunci cand sotii intra in Taina Cununiei, NU TREBUIE BLOCATA CI FRUCTIFICATA. Intru bogatia deplina a vietii crestine, intru bucurie si tot folosul pentru mantuire.
Asemenea oricarei alte Taine, dealtfel, care nu ne e data ca bici sau frana ci dimpotriva, ca mod de fiintare omeneasca si ca zare noua pentru petrecere deplina intru Hristos.