Barbatul isi gaseste femeia buna de iubit si implicit frumoasa ori de cate ori o invaluieste cu dragoste. Tocmai ea, dragostea, are darul acesta de a infrumuseta tot ce iubeste.
Si invers, cand se intampla ca omul sa isi piarda iubirea, se iveste si uratul in mintea lui si in lumea unde traieste. Oamenii care gasesc lumea/femeia/Creatia fiind urate, sunt oameni care au pierdut dragostea. Inima lor e impietrita, seaca, incapabila sa vibreze cu incantare la intalnirea cu taina vietii.
*
E un obicei vechi, in sanul crestinatatii, de a demoniza sexul si iubirea trupeasca. Multi teologi au scris despre boala asta, unii fiind sfinti.
De la a iubi si trupeste, tinzind spre spiritualizarea erosului, la a gasi ca "rea" sexualitatea - e cale lunga.
Dar taina iubirii se strecoara printre abisuri: la stanga excesul de sex, vulgaritatea, pornografia, toate neinfranarile si exaltarile trupului; la dreapta condamnarea sexualitatii, batjocorirea frumusetii daruite.
Din fericire viata dovedeste mereu ca isi vede de drum. In ciuda atat a incruntarilor unora cat si a exaltarilor altora. Sipot viguros, iubirea si viata iubitoare se strecoara la vale ca un fir de apa proaspata si racoroasa. O face mai mereu cu veselie, cu nadejde si bucurie...
|