Extras din wikipedia -
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83
Știința și religia
Datorită conflictului dintre rezultatele cercetării științifice și dogmele religioase, de-a lungul secolelor știința a fost criticată cu înverșunare (și încă este).
În cadrul științelor naturii, cel mai elocvent și actual exemplu este dezbaterea privind creaționismul, privind compatibilitatea între istoria biblică a facerii lumii și teoriile științifice ale cosmologiei și biologiei evoluționiste. Un exemplu mai vechi este reacția Vaticanului față de negarea de către Galileo Galilei a dogmei geocentrice.
Întrucât pentru credincios, dogma este prin definiție adevărată, unii credincioșii de exemplu fundametaliștii islamici sau creștini păstrează o interpretare strict mot a mot a textelor biblice.
Metoda științifică acceptă în mare parte alte forme de critică adusă la adresa ei. Astfel, în domeniul filozofico-religios sunt cerute excepții de la regulile experimentării și ale falsificabilității sau noțiuni de bază sunt definite altfel.
În încercarea de a soluționa aceste conflicte se susține adesea că afirmațiile științifice și cele religioase vizează domenii diferite ale existenței sau experienței umane. În acest context, teoria creației din Biblie tematizează raportul dintre Dumnezeu, lume și om, însă nu și știința despre natura observabilă (empirică) a lucrurilor (vezi și exegeza și hermeneutica biblică).
Un alt punct de conflict între știință și religie se datorează relativei neutralități sau chiar indiferențe morale a discursului științific; această atitudine derivă din însăși obligația obiectivității (în determinarea cauzalităților, de ex.) și a limitării la descriere sistematică înaintea oricărei tentative de judecată (în științele omului gen antropologie, de ex., conceptul și practica relativismului cultural s-au dovedit extrem de fertile, arătând că foarte des nu există o veritabilă judecată justă fără o înțelegere prealabilă obținută prin adoptarea (măcar) provizorie a punctului de vedere intern individului sau grupului uman studiat), în timp ce religia are aproape întotdeauna în centrul mesajului ei o morală explicită.
Cazul jenant al savanților evoluționiști din cercul si chiar din familia lui Charles Darwin (Leonard și George), ca și a numeroșilor și importanților adepți ai teoriei lui "a evoluției" care au fost prea des la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX fervenți adepți ai "eugenismului negativ" (adică al programelor dedicate nu ameliorării speciei umane prin măsuri gen igienă de masă, alimentație de calitate și medicină (acesta este "eugenism pozitiv", un program care de altfel era susținut în Vest și de către de Biserica Catolică)), ci prin "selecție negativă" (darwinism social), anume eliminarea de către comunitate sau stat a celor slabi sau săraci, bolnavi psihici sau infractori, văzuți toți de către adepții ideilor de "igienă rasială" ca purtători ai stigmatului genetic (și deci transmisibil) al deficienței lor), este un exemplu nefericit de astfel derapaj moral periculos, în care nu numai că multe dintre credințele acestor savanți au fost ulterior infirmate de știință, dar aceste convingeri derivate dintr-o știință de abia aflată la primii ei pași, au făcut pentru un timp ca o parte din știință să alunece din sănătoasa neutralitate sau indiferență morală în imoralitate-pur-și-simplu.
Observatie:
Citatele de mai sus sunt extrase din wikipedia, o repet pentru inteligentii de pe acest forum.
Concluzie: creationismul stiintific este cobinatia nefericita dintre pseudo-stiinta si pseudo-creationism, rezultatul fiind o persoana animalizata care cu un ochi se uita admirativ la internet si cu altul se teme de fulgere si traznete ...