[sherlock_holmes]

În prealabil postat de vsovivi

Să nu uităm că ei nu L-au văzut pe Dumnezeu niciodată, căci Domnul nu s-a arătat Omului chiar dacă l-a făcut cu mâinile Sale pe Om, și era nevăzut pentru Om ci Adam doar L-a auzit ăe Dumnezeu, pe Creatorul Său și a toată Creația, atunci când i s-a dat porunca.

Eu cred ca Adam si Eva,inainte de cadere, il vedeau pe Dumnezeu ...ma gindesc la una din Fericiri...Fericiti cei curati cu inima,caci aceia il vor vedea pe Dumnezeu.Ca erau fara de pacat,deci curati cu inima...cred ca nu incape indoiala.Iar de pierdut,L-au pierdut pe Duhul Sfint ( moartea sufletului ),de aceea s-au si vazut goi,apoi le-a murit si trupul...

Cum aratau ei " imbracati" inainte de cadere...poate ca aici:

" Marturisirea lucrarii de impartasire din lumina dumnezeiasca, asa cum a cunoscut-o si de care s-a invrednicit Sfantul Serafim, este luata din scrierea lui, Convorbire cu Motovilov. Iat-o:

"-Si totusi, eu nu inteleg cum pot sa am siguranta ca sunt in Duhul Sfant. Dupa care semne pot eu sa cunosc singur ca harul Sfantului Duh se afla in mine?

Parintele Serafim raspunde: Dar ti-am spus ca-i foarte simplu: Iata, acum, suntem amandoi in harul Sfantului Duh... Dar de ce nu ma privesti?"

- Parinte nu pot sa te privesc; ochii sfintiei tale arunca fulgere de lumina. Fata sfintiei tale e mai arzatoare decat soarele si ma dor ochii. Si Serafim urma: Te afli in plinatatea Sfantului Duh, altfel n-ai putea sa ma vezi in starea aceasta.

Si, apropiindu-mi-se de ureche imi sopti: Multumeste lui Dumnezeu pentru milostivirea Lui catre noi. Vezi, n-am facut nici macar semnul crucii, in adancul inimii m-am indreptat, insa, catre Dumnezeu, zicand: Doamne, fa pe omul acesta vrednic sa vada, cu ochii lui trupesti, aratarea Preasfantului Duh. Si iata, Dumnezeu a auzit rugaciunea smeritului Serafim...

- Dar bine, de ce nu te uiti la mine? Nu-ti fie teama, Dumnezeu este cu noi...
Incurajat, incercai sa ridic ochii si o spaima sfanta imi cuprinse toata fiinta. Inchipuiti-va fata unui om care va vorbeste din mijlocul soarelui; ii vezi miscarea buzelor, infatisarea ochilor, ii auzi glasul, simti ca te tine de umeri, dar nu-i vezi nici bratele, nu vezi nici trupul tau, nici al celui ce-ti vorbeste, ci vezi numai o lumina stralucitoare, o lumina orbitoare, luminand intinsul zapezii, pana departe, imprejur, luminand fulgii de zapada, care nu incetau sa cada, pe mine si pe marele staret.

Si parintele Serafim urma: Daca numai presimtirea, arvuna aceasta a bucuriei viitoare, umple inima noastra de atata mangaiere si atat inviorare, ce vom spune de bucuria insasi, care ne este pregatita in ceruri, tuturor celor ce plang aici pe pamant? Si dumneata, dragul meu, ai plans destul in viata pamanteasca. Dar, iata, cu cata bucurie te mangaie Dumnezeu... Dar acum e vremea luptelor, a stradaniilor neincetate, e vremea dobandirii unor puteri din ce in ce mai mari, ca sa crestem pana la masura deplina a inaltimii lui Hristos... si mostenitor al scaunului sau, dupa dansul. Atunci, insa, bucuria aceasta, pe care o simtim acum, in parte si un timp scurt, se va arata in toata plinatatea ei si ne va covarsi toata fiinta cu desfatari negraite, pe care nimeni nu va mai putea sa le ia de la noi."

Canonizat in anul 1903, pomenirea Sfantului Serafim traieste in evlavia credinciosilor, ca un mare stalp al sfinteniei crestine, ca un inger pazitor al crestinatatii. Dumnezeului nostru, marire!

Iar Raiul era plasat în România spre răsărit față de Pucioasa, a fost la Pătlăgeanca Tulcea și va fi pe undeva prin România iar locul descris de Moise este o echivalență, o echivalență prin Edden căci toate lucrurile au o echivalență ce ține de Dumnezeu în Creația Sa. Deci Raiul era în România și avea o echivalență față de centrul Tănu mairiei, de centrul Creației, de centrul Cubului.

Aceasta este o gLuma ?