Citat:
În prealabil postat de zsuleica
inteleg ce spui, dar ma gandesc la o chestie, Biblia in forma ei prezenta contine parte din scrierile initiale.... curiozitatea mea este de ce s-au exclus atatea alte scrieri, de ce s-au inclus in ea doar o mica parte din scrierile lui Petru, si tot asa doar o parte din scrierile lui Pavel. cele considerate pe atunci controversate au fost combatute.... ce parere ai despre descoperirea recenta a scrierilor lui Petru, si ele considerate controversate? Iisus spune ca Petru este piatra pe care cladeste Biserica. aici am multe nelamuriri. nu stiu cat conteaza sa intelegem toate astea ca si crestini
|
Canonul Bibliei a fost alcătuit în secolul 4. În secolele 2-4, o mulțime de scrieri false, numite în mod tendențios după numele apostolilor, au fost create de diverși eretici. Multe dintre ele erau scrise de gnostici. Unele din ele se poate să fi susținut reîncarnarea. Li se dădeau numele apostolilor pentru a avea aparența de autoritate. Cele mai multe au fost respinse de Biserică din motiv că erau prea stupide, prea eretice sau nefolositoare. O mare parte din ele s-au păstrat și le poți citi pe internet convingându-te de superficialitatea lor. Nu au nici un mesaj profund, doar prostii ezoteriste.
De fapt nici (unele din) cărțile Noului Testament se poate să nu fi aparținut apostoilor ci altor credincioși. Tu ai impresia că dacă se cheamă "Evanghelia lui Petru" chiar a aparținut lui Petru.
Neștiința e scuzabilă, dar când ai pretenția că ai avea dreptate fără a te fi informat, ceva nu e în regulă. De asemeni ești tare naiv să crezi orice citești pe internet. Articolul acela e mincinos, lasă impresia că primii creștini ar fi crezut în reîncarnare, ceea ce e fals. Cel mai probabil au existat un număr restrâns de gnostici sau alți eretici, dar, chiar cu toate ereziile care circulau în primele secole creștine, ei trebuie să fi fost total nesemnificativi. Documentează-te din mai multe surse, nu-ți face impresia în urma unei singure citiri.
Credința în reîncarnare e o credință care corespunde unui nivel infantil de înțelegere și are efecte fatale asupra evoluției duhovnicești. Cum poți să crezi în așa ceva, când omul nu se naște cu cunoștințe sau trăsături de caracter ci și le formează în cursul vieții? Cum ar putea avea "reîncarnările" vreun efect dacă omul nu-și mai amintește nimic? Și câte reîncarnări sunt necesare, câteva sau o infinitate? Cum faci deosebirea între un om la prima încarnare și unul la cea finală? Faptul că nu vedeți logica învățăturii ortodoxe dovedește un mare neajuns.
Această credință nu e numai o dovadă a unei mari ignoranțe ci și, probabil, expresia mândriei. Unora le place să se creadă niște ființe deosebite, care ar fi trecut prin mai multe planuri de existență.
Iar rezultatul unei astfel de credințe este depersonalizarea. Teoria reîncarnării, prin ideea că personalitatea umană nu e rezultatul vieții actuale ci a unor experiențe distincte de memorie, distruge conceptul fundamental despre personalismul creștin al omului și al lui Dumnezeu.