View Single Post
  #529  
Vechi 23.02.2017, 09:37:40
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit

Cine a adus păcatul în lume, o, Doamne, și a îmbolnăvit întreaga lume, devenind hrană pentru moarte?
Mintea este poarta prin care a intrat păcatul. Prin minte, picătura de otravă a picurat în inimă și în suflet. Despărțită de feciorie și lumină, nemaifiind întreită, ci unidimensională, mintea s-a despărțit de Sfânta Triadă și stă ca cea de-a „patra” – nonexistența. Cugetă la cele lumești, și nu la cele dumnezeiești.
Despărțită de fecioria sufletului și de lumina inimii, mintea este umbra Fiului lui Dumnezeu și reversul înțelepciunii. Această umbră întunecată își răspândește întunecarea în suflet și în inimă. Și de îndată ce toate trei s-au învăluit în întuneric și s-au acoperit cu mucegai, ea se transformă apoi într-un soi de triadă lipsită de sfințenie, o umbră a Sfintei Triade, întocmai precum nonexistența este o umbră șovăielnică a existenței.
Care este cel dintâi păcat al minții, o, Doamne, prin care ea a adus durerea și suferința în întreg neamul omenesc?
Cel dintâi păcat al minții a fost amăgirea de sine, iar cel de-al doilea mândria. Pironită de simțuri destinate non-existenței, mintea a acceptat non-existența drept existență. Amăgirea de sine se uită la reflectarea lunii în lac de parcă ar fi luna adevărată și dă buzna s-o apuce în apă. Amăgirea de sine vede o sfoară și o ia drept șarpe, fugind de el. Amăgirea de sine a unui câine vede un câine în apă și îl face pe câinele respectiv să latre la propria sa umbră. Amăgirea de sine cu privire la cenușa iluzorie a acestei lumi îndeamnă mintea să-și alipească esența de această lume și o izbește cu uitarea adevăratei lumi existente.
Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici
Reply With Quote