View Single Post
  #4  
Vechi 22.04.2011, 19:36:47
MariS_'s Avatar
MariS_ MariS_ is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.10.2009
Locație: Religie: creștin
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.419
Implicit

Citat:
În prealabil postat de costel Vezi mesajul
"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" sunt cuvintele pe pe care le rosteste Mantuitorul pe cruce. Tainice cuvinte. Cum oare a ajuns sa spuna aceste cuvinte cand stia ca va invia? Un raspuns l-am gasit la parintele Rafael Noica: "Hristos a trait realmente ce traieste tot omul... Fiindca nici cel din stanga Lui, nici cel din dreapta Lui nu putea sa faca asta. Nici eu, nici tu daca eram pe cruce n-am putea. Si a trait real starea noastra omeneasca pana la capat. Asta este solidaritatea lui Dumnezeu cu omul, chiar si in pacatul lui, El (Cel) fara de pacat.

Deci "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" reprezinta omul neputincios, care in pacatul lui este – neaparat – si vesnic despartit de Dumnezeu.


Daca ati mai intalnit si alte talcuiri, va rog sa le postati.
Nu cunosc un alt motiv, dar as vrea sa intaresc faptul ca in calitate de om a spus aceste cuvinte, caci daca ar fi rostit in calitate de Persoana a Sfintei Treimi atunci formularea trebuia sa fie "Tatal Meu, Tatal Meu, pentru ce M-ai parasit?" Iar aceste cuvinte, pline de durere, smerenie si tragism, spuse de Mantuitor intaresc inca o data modul total in care Si-a asumat si S-a identificat cu firea noastra omeneasca, fire cazuta si pacatoasa, dar pe care trebuia s-o ridice si s-o transfigureze prin jertfa Sa.
Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele?
Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11)
Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie.
Reply With Quote