Dacă încerc să cunosc un om în întregime, simt că înnebunesc. Parcă totuși trebuie păstrată o oarecare distanță între oameni și trebuie acceptat fiecare așa cum este. Cum să porți neputința împreună cu el, să suferi împreună cu el?
Păi, sigur că înnebunești dacă vrei să-l cunoști în întregime. De exemplu, dacă am fi pe malul mării și am dori să băgăm marea în poșetă, n-am înnebuni? Am înnebuni! Nu putem cunoaște pe nimeni în întregime, nici pe noi, nici pe cel din fața noastră, pentru că omul este o mare taină. Și tocmai asta îl face întreg. Omul din fața mea nu mai e întreg, e ciopârțit, devine pentru mine o caricatură când cred că-l cunosc: âA... știu eu ce-i poate capul, știu eu...â. Nu știm nimic! Știm ce a făcut ieri sau ce a făcut alaltăieri sau ce poate să facă într-o situație anume. Dar nu-l cunosc.
Și a-l accepta în întregime înseamnă să-l acceptăm cu ceea ce nu cunoaștem. Și nu numai cu ce nu cunoaștem pentru că nu e manifestat, ci cu ce va fi. Gândiți-vă că Mântuitorul îi spune Sfântului Petru: âPiei înapoia mea, satano!â. După ce-i spusese că îi dă cheile Împărăției. Și te întrebi: Ce, Dumnezeu nu știa ce-o să zică Sfântul la cinci minute după ce a zis că va întemeia Biserica pe mărturisirea lui? Și că de la Tatăl este ceea ce a zis?. Ba știa. Și, cu adevărat, Mântuitorul a întemeiat Biserica pe mărturia Sfântului Petru, acel Sfânt Petru care a fost apostolul Lui, care L-a propovăduit în toată lumea. Și nu acel Petru care s-a speriat că va suferi Învățătorul lui și i-a zis: Să nu-ți fie tie una ca asta.
Așa să facem și noi cu neputințele aproapelui. Să nu ne fie frică să-i spunem un cuvânt sever sau să-l certăm. Gândiți-vă ce cuvânt aspru i-a spus Mântuitorul Apostolului Lui: Piei înapoia Mea, satano!. Asta nu înseamnă să ne drăcuim acum toată ziua. Dar să nu ne fie teamă de ceea ce facem în vâltoarea iubirii noastre sau a neputintelor noastre în relatiile dintre noi. Suntem în mare păcat în fata lui Dumnezeu dacă credem că asta e tot, dacă nu-l vedem pe om întreg, adică cum îl vom vedea la Înviere. Deodată să te opresti să vezi: cum o să fie el, cum o să fie ea în ziua Învierii. si totul se schimbă atunci, chiar dacă acum nu vrea să audă de Înviere.
Monahia Siluana Vlad
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Last edited by cristiboss56; 27.05.2015 at 22:14:27.
|