[Mihnea Dragomir]

"Moartea celor bătrâni îi îmbătrâneşte pe cei tineri" spunea Nicolae Iorga. Greu ne este să ne despărţim, chiar dacă ştim că e doar pentru o vreme, de cei dragi dinaintea noastră ! Şi, cu fiecare înmormântare din familia mea, îmi dau seama că am mai făcut eu însumi un pas spre destinaţia finală a fiecăruia dintre noi, care este moartea, judecata, raiul sau iadul.

Pentru cei care pleacă, cu adevărat importantă este spovada, care, de vor fi căzut, restaurează în ei starea de graţie sfinţitoare, fără de care mântuirea nu este cu putinţă. Mult ajutor supranatural mai dă şi Sf Împărtăşanie şi, la nevoie, Sf Maslu.

Lumânarea, ca şi candela, este un obicei pios care face parte din moştenirea noastră iudaică. Eu niciodată nu am făcut prea mare deosebire între ele, principiul lor de funcţionare este acelaşi. Cum sugera şi cineva dinaintea noastră, suntem noi înşine, într-un fel, lumânări. Important e să nu se stingem fără a aprinde măcar o lumânare care să ardă după noi, aşa cum o făclie trebuie să aprindă altă făclie înainte de a se stinge, pentru ca să fie lumină în lume.