[cristiboss56]

Intr-un sat traia un om credincios si postitor.
Se ruga la Dumnezeu iar munca-i era cu spor.
In duminici, sarbatori la biserica zorit
alerga la icoane sa fie primul sosit.

Il iubea pe Dumnezeu cu o dragoste nespusa
si-ar fi vrut ca intr-o zi sa-L vada intrand pe usa.
Astfel s-a rugat crestinul la icoana-mparateasca
varasand lacrimi, implorandu-L rugaciunea sa-i primeasca.

- Doamne, vino intr-o zi sa ma vizitezi acasa
si sa stai o ora, doua. Vreau sa te invit la masa.
- Maine voi veni la tine. I-a spus Tatal Ceresc.
vezi, te pregateste bine. Nu stiu sigur cand sosesc.

Omul a curatat ograda, a facut o masa mare,
apoi a sezut pe banca, multumit in asteptare.
Pe la ceasul noua iata un nastrusnic de copil
simtind miros de mancare intra in casa tiptil.

- Vai ce masa incarcata! Sunt flamand, vreau de mancare.
- Sa iesi repede din casa ca-ti pun batul pe spinare!
I-a spus omul credincios. Astea-s pentru Dumnezeu
nu le-as da de-ar fi sa-mi ceara mama mea sau fiul meu.

Obosit de asteptare el privea in sus si-n jos
cand pe ulita apare un om slab si zdrentaros.
- Da-mi crestine sa mananc, vad ca masa ti-e bogata
m-oi ruga la Dumnezeu sa n-ai lipsa niciodata.

- Pleaca iute, esti murdar, eu astept oaspeti de soi
n-am facut asa o masa ca sa va hranesc pe voi!
S-a lasat si insearare. Dumnezeu nu a venit
si cum sta la rugaciune intra-n casa-un nepoftit

- Pot sa innoptez pe banca? sunt un biet drumet strain.
Da-mi sa gust putina paine, poate-mi dai si-un strop de vin.
Suparat de asteptare si de ziua ce-a trecut
i-a spus: - Pleaca-n alta parte, am rugaciuni de facut.

Dup-o noapte nedormita s-a sculat, a-ngenunchiat
si stand in fata icoanei printre lacrimi a strigat:
- Doamne n-ai venit la mine! De-ai sti cum te-am asteptat!
- De trei ori ti-am calcat pragul
De trei ori crestine draga, de trei ori m-ai alungat.

Dorina Stoica (dupa o povestire cu talc)