[vsovivivi]

Dacă tot vă mai îndoiţi încă, poate atunci vă amintiţi sfânta Scriptură când Hristos apropiindu-se de cei doi îndrăciţi în care se cantonase dracii sub numele Legiune, îi cer ei Domnului ispitindu-L ca să nu-i trimită în adânc, în iad, ci să-i lase în turma de porci din apropiere, vor ei să le poruncească să intre acolo... şi cum Domnul Iisus Hristos nu s-a lăsat ispitit căci El nu se lasă dus în ispită a zis lor: '-Duceţi-vă!..' şi ei atunci au ieşit din îndrăciţi şi au intrat în turma de porci de pe dealul acela însă n-au putu sta acolo căci erau plini de păcate şi atârnau greu, n-au putut sta ci s-au prăvălit în mare şi văzând că se prăvălesc ca să se grozăvească au pornit-o ei ca să sară ei în mare ca nu cumva să se vadă că păcatele lor cele multe îi trage la fund în adânc cu turmă cu tot, căci porcii n-au minte bună ca să se opuna ca cei doi sărmani oameni îndrăciţi ci se duc în jos şi cum tot mai mulţi vin de sus e clar că pe cei de la marginea prăpastiei turma îi va împinge în hău aşa că au sărit ei în mare ca să se arate 'demni' şi 'eroi' ascunzându-şi păcatul lor ispitonicesc.

Vă întrebaţi poate care era ispita în care nu s-a dus Iisus?

Păi dacă Iisus nu le-ar fi dat voie să intre în porci el ar fi apărat pe cei care contrar legii făceau comerţ cu carne spurcată deci ar fi contrazis legea, iar dacă i-ar fi trimis în adânc mai înainte de vreme i-ar fi judecat pe draci mai înainte de plinirea vremii, şi cum carenea porcilor era spurcată şi dracii erau şi ei spurcaţi practic oamenii ale căror porci nu s-ar fi aruncat în prăpastie ar fi putut mânca la fel ca şi până acuma spurcându-se şi făcând mai departe comerţ cu carne spurcată. Dracii văzând asta, nu le-a convenit şi atunci au sinucis porcii ca să arunce vina priederii banilor şi a poftelor rele pe Iisus că cică Domnul i-ar fi obligat pe ei să ţină post omorându-le cărnăria.

Rezultă clar că Domnul însuşi respectând şi supunându-se Legii, căci în ''Lege, Psalmi şi Prooroci este scris despre Mine'' a mărturisit valabilitatea Cuvântului în ceea ce priveşte carenea spurcată şi cea curată.

Apoi la sf. Ap. Petru când coboară faţa de masă în care erau toate spurcăciunile pământului: şerpi, şobolani, pisici, câini, gândaci, viermi, cai, cămile, şi toate lighioanele pământului spunându-i lui Petru să îndrăznească, să înjunghie şi să mănnce, căci Petru nu mâncase în viaţa lui mâncare din animale spurcate... Domnul îi spune atunci când el se codeşte şi nu voieşte îi cere ca să nu numească el, adică Petru, ca fiind spurcat ceea ce a CURĂŢIT Dumnezeu... referindu-se la sutaşul Cornelui care credea în Dumnezeu şi căruia Duhul Sfânt dăruit în mod direct îi descoperise Credinţa în Fiul lui Dumnezeu şi care-l chemase după cum i-a spus îngerul trimis de Dumnezeu să facă, adică să-l cheme pe Ap. Petru ca să-i vorbească despre Hristos.

La fel sf. Ap. Pavel ne vorbeşte despre Curăţirea prin CREDINŢĂ şi spune că toate mâncărurile se curăţesc şi sunt curate prin cugetul cel curat al credinciosului care dacă este invitat oriunde el poate să mănânce orice i se pune înainte fără deosebire şi doar dacă cineva ar zice că sunt mâncăruri jertfite idolilor, atunci să nu mănânce nu din pricina că Domnul nu le poate curăţi prin inima şi cugetul curat al credinciosului care ştie că toate sunt ale lui Dumnezeu ci din pricina cugetului şi conştiinţei celui care i-a spus aceasta, că sunt mâncăruri idoleşti, ca să nu fie pentru acela motiv de delăsare şi de nerespectare şi de sminteală sau necredinţă, văzând cum credinciosul mâncă fără probleme din cele jertfite idolilor.

Deci orice lighioană şi dobitoacă e voie a fi mâncată dacă este crescută în gospodăria proprie, dacă a fost ferită de înjurături şi de cuvinte rele şi blesteme, şi a fost îngrijită cu dragoste ca să fie jertfită înaintea Domnului la sărbători... cum sunt datinile de Paşte, sau de Ignat sau altele... şi ea este deci curată prin credinciosul care a crescut-o frumos şi a sacrificat-o şi este deci mâncare curată pentru oricine o mănâncă în pace, sau chiar vânatul împuşcat pentru sărbători Domnului este o mâncare binecuvântată căci este crescut în sălbăticiile de care se îngrieşte Dumnezeu care trimite ploaie şi soare şi peste cei buni dar şi peste cei răi aşteptând cu răbdare ca toţi să vină la Cunoştiinţa Adevărului spre a rămâne în Lumina Lui.

Acuma totuşi, de ce credeţi voi că sf. prooroc Ioan Botezătorul purta haină lungă din păr de cămilă şi un fel de cureluşă sau cordon din piele de porc peste mijlocul lui şi sandale din piele de şarpe din moment ce erau socotite necurate?