Citat:
În prealabil postat de sophia
Mi se pare ciudat ceea ce scrii despre cele trei motive. Cum sa scrie parintii bisericii asa ceva? Ca se duce unul la manastire ca sa sminteasca. Pai atunci de ce este lasat sa faca acest lucru?
Si am inteles ca nu te poti duce asa usor la manastire, ca-ti trebuie verificare si aprobare de la duhovnic, preoti si episcopul locului.
Povestea cu vacarul - eu am citit aici pe forum ca asa se procedeaza la manastiri. Esti pus sa faci ascultare exact acolo unde nu esti pregatit si nu esti bun, tocmai ca sa-ti dea lectii de smerenie.
Poate ca o fi asa. Dar cui ii foloseste totusi sa fie pus sa faci ceva care nu e pentru tine si in schimb sa nu-ti fie folosita putinta si talentul.
Ajungem la povestea cu talantii...
Poate ca in manastire este o situatie speciala si pe primul loc este pusa smerenia. Aici nu sunt asa sigura. Nu inteleg la ce se refera ascultarea, pentru si muncile care se fac in manastire se numesc tot ascultare (si nu pricep de ce). Ascultare inseamna totusi sa asculti de cineva.
A doua povestire, cu Macrina, n-am inteles-o. Adica lipsesc niste informatii.
Ce anume cerea Macrina in rugamintile ei? Ceva nepermis?
Nu vad in ce a constat mandria ei. Ah, ca s-a comparat cu Sf. Fecioara?
Mi se pare totusi exagerat. Mi s-a parut din povestire ca doar se simtea aproape de Ea, prin ceea ce aveau in comun.
Sigur ca nu se poate compara, dar ca sa fie pedepsita in acel fel?
Si fratele ei o urmarea chiar asa? Chiar si rugaciunile ii erau spionate? De unde stia el cum se ruga ea? Cine o urmarea si ii spunea apoi lui?
Si am gasit intamplator ceva interesant legat de caile monahismului.
http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lu...re-din-ucraina
Ce spuneti de asta? |
Te rog sa ma ierti Sophia dar mie nu imi vine sa raspund serios la intrebarile tale sau sa aprofundez explicatiile deoarece cele mai multe nu isi au rost.
Fie au raspunsuri evidente , fie ca raspunsurile nu comporta tergiversare , adica sunt specifice si nu chiar strict adecvate mediului monahal (adica pot fi extrapolate si mediului social laic).
Dar totusi incerc sa mai spun cite ceva .
1. Cercetind motivele pt. care intra un novice in minastire , parintii au descoperit cu uimire dar cu dreptate/adevar ca nu intotdeauna ce spun la venire novicii, ceea ce cred ei ca este adevaratul motiv, este si dorinta lor cea reala.
Aceste motive au fost observate, descoperite si nu filosofate .
2. Nimeni nu vine la minastire ca sa sminteasca pe altul , dar ei nevrind sau neputind sa lase omul vechi la poarta minastirii, sa se lepede complet, cit mai bine , de el , incet-incet cad in ispite din ce in ce mai serioase (unele marturisite la duhovnic prea tirziu, pt. ca nu le vad ca ispite , ci ca ideatie buna, dreapta, corecta !) pe care nu le mai biruie si atunci merg din cadere in cadere pina la parasirea minastirii.
3. Pui intrebarea de ce sunt lasati sa faca pacate ?
Iti raspund cu o alta intrebare : tu de ce esti lasata sa faci pacatele (mici, mari , unice sau repetate) pe care le faci , de catre colegii de serviciu, famile , vecini , etc ?
4. Unul din voturile monahale depuse este taierea completa a voii proprii si facerea de ascultare cu dragoste, repet, cu dragoste si din inima buna .
Dar taierea voii nu se invata precum analiza matematica, in 2 ani de liceu, ci este o lupta continua cu mindria legata de propria voie .
Daca monahul nu invata, dobindeste si nu traieste smerenia, nimicnicia sa, iubirea aproapelui, bunatatea inimii, pacea, supunerea... toate acestea , sa le practice din adincul inimii , atunci nu va rezista mult in lupta cu ispititorul .
Ori in monahism , luptele cu ispititorul se desfasoara la un moment dat fizic, real, fata catre fata, de adevaratelea si nu doar in mintea si inima monahului .
Patericul lavrei Pekersca si cartile descriptive ale vietii atonite marturisesc din belsug aceasta forma de lupta .
Atunci cind Hrap-Alb a trebuit sa se lupte cu Harapul Negru/Zmeul poate ca a fost doar o poveste , dar lupta monahului cu ispititorul este si fizica , reala.
Daca nu este pregatit atunci isi poate iesi din minti irecuperabil sau poate chiar muri . Parintele Paisie aghirotul spunea ca o data a venit ispititorul la el in persoana si il indemna sa se arunce in prapastia din fata chiliei caci Dumnezeu iubindu-l asa de tare nu-l va lasa sa moara ci va trimite imediat ingerii sai sa il ia pe aripi si sa il salveze . Adica il momea cu cel mai mare pacat :mindria !
In patericul Lavrei Peckersca se spune ca un parinte batrin, in chilie fiind, la rugaciune , a venit ispititorul in chipul arhanghelului insotit de alai de ingeri si i-a cerut acestui batrin sa i se inchine ca arhanghelului desigur . Parintele a fost inselat din mindrie, desi era inaintat in viata calugareasca , s-a inchinat , dupa care toti au incins o hora mare prinzindu-l pe parinte in ea si l-au tot invirtit pina a cazut jos abia viu. A fost gasit tirziu de fratii de alaturi iar recuperarea a durat luni de zile abia scapindu-l de la moarte .
Lupta cu ispititorul nu insemneaza numai lupta de idei , de ginduri . Poate fi si altfel !
Aici va rog sa face-ti legatura si cu alte topice legate de femeia la menstra si intratul in biserica , de femeia lehuza si care atunci cind vine acasa de la maternitate nu apeleaza pt. ea si copiii ei in primul si primul rind la preot si la Biserica si si cu alte si alte topicuri care vizeaza desconsiderarea pacatelor mari , a sfintelor canoane, avind la baza multa si mare mindrie si care pot crea tot felul de neplaceri atunci sau la distanta in timp, mergind pina la contacte nemijlocite cu ispititorul .
Poate ca nu se intimpla cu fiecare pacatos in unul si acelasi fel, poate ca Dumnezeu insusi nu ingaduie ca fiecare sa fie cutremurat din incheieturi pt, mindria si desconsiderarea lui , dar tinind cont tocmai de pericolul la care ne expunem si de realitatea ca nici o data nu stim precis ce se va intimpla cu noi , atunci este bine sa ne punem la adapost si sa facem ascultare de fiecare instanta de care trebuie sa scultam . Supunerea si rabdarea ne trec marea ispitei .
5. A face ascultare , in minastire sau inafara ei insemneaza sa faci tot ceea ce iese din gura celor carora le esti dator cu supunerea si ascultarea . Sa nu cirtesti nimic, sa nu tagaduiesti nimic si nici sa nu te pui tu mai presus (evident din cauza mindriei !) decit acestia.
Noi mirenii in lumea noastra nu mai stim aproape nimic din virtutile crestine , suntem aproape pustiiti in suflet de practica virtutilor desi traim in mare inselare crezind ca nu ne punem noi aici , dar daca vrem putem orice !
Am uitat sa ascultam si rareori o facem fara cirtire, nu mai stim sa ne ostoim, sa ne smerim, sa ne umilim deoarece in universul acesta nu suntem nimic mai mult de o mina de tarina, nu mai stim sa facem milostenie absolut sincera, nu mai stim ce este si cum se cauta adevarul (de adevarul scriscu litera mare , nici nu mai vorbesc), nu mai urim minciuna si pe tatal ei, nu mai stim ce este harnicia adevarata dar cunoastem f. bine lenea sau cum se numeste de catre masoni , comoditatea, relaxarea, nu mai stim sa pastram si sa practicam tacerea si tinerea adumat a cugetului impotriva imprastierii , si cel mai grav si mai grav ca nu mai stim sa iubim sincer pe aproapele nostru , din inima , fara umbra de siretenie, ascundere sau retinere.
Nici pe iubitul sau sotul nostru nu il iubim ca pe lumina ochilor (lucru reciproc petrecut) si de aceea de multe ori ne spunem la suete cu parintii sau prietenii ca ni se pare ca "nu ne potrivim". Desi la inceput nu putem nici sa ne mai bata inima fara a simti mirosul lui imprejur, fara a dormi pe perna lui cind este plecat sau fara a-i simti after-shave-ul pe etajera de baie, fara a-i simti buzele calde pe obrazul imbujorat .
Si lucrurile pot continua dar este trista realitatea in care traim si iubirea de care fugim : iubirea lui Hristos cu adevarat si a aproapelui neschimbata.
6. Probabil ca Sf. Macrina ajunsese la o stare de mindrie avansata , fara sa stie de ea,care urma sa o duca la schimbarea lui Hristos cu un idol : virginitatea sa !
Nu conta ce ii cerea Maicii Domnului sau cum vorbea cu ea , ci conta isvorul ideatiei ei : mindria !
Dar s-a intors si s-a sfintit pe sine !
Da, am scris mult prea mult .
Cine stie, poate ca nu chiar toti fratii vor ocoli aceasta meduza . Eu ma bucur cind descopar in texte lungi sau scurte lucruri de mare folos .
Unul dintre cele mai recente asemenea lucruri folositoare le-am invatat de la sora Icamilin !
In sfirsit , sa ne auzim cu bine !