Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar
Desigur, scormonirea în duh de iscodire e cât se poate de păguboasă. Am pomenit acele rătăciri doar ca exemple, pe care dealtfel le cam știm cu toții... Sunt argumentul că, iată, dintr-o premisă de fond greșită (că Scriptura nu e completă, că se ține intenționat incompletă) decurg acțiuni și roade cât se poate de aberante.
Și totuși, ar fi folosit oare o Biblie cu mai multe amănunte? Oare Dumnezeu nu ar fi putut să inspire Scripturi mai detaliate?....:)
Și de ce unii se mulțumesc cu un verset (de pildă unul a ales zeci de ani în pustie ca să trăiască un singur verset: "fericiți cei săraci cu duhul"....) iar altora nu le ajung biblioteci întregi?...
|
Eu sunt mult prea "sarac" pentru a crede ca as avea ce oferi din acest punct de vedere. Inspirat de un gand sau altul, (nici pe departe binecuvantat cu vreun har), imi mai dau cu parerea, astfel incat desigur, pot supara sau mai rau, pot sminti pe cineva.
O "dezbatere" in sine, nu prea are multe in comun cu credinta si Harul lui Dumnezeu, fiindca de obicei dezbaterile au ca izvor multe metehne, printre care mandria, infatuarea, chiar judecarea si rautatea gratuita. Daca discutiile s-ar derula cu mult tact si rabdare si mai ales teama de a nu lasa loc la interpretari daunatoare, totul ar fi minunat. Dar cum suntem o adunatura de credinciosi "dupa ureche", ajungem destul de usor la "perle" pe care mai tarziu sa le regretam.
De ce a oranduit sau a ingaduit Dumnezeu o Sfanta Scriptura in forma in care o avem deja? Probabil fiindca, Dumnezeu fiind, a stiut ca inclusiv cea pe care o avem, este la limita intelegerii noastre. Orice amanunt in plus sau in minus ne era daunator, in lipsa Harului.
Dar totul este atat de simplu incat parca ne este si jena sa mai ridicam privirea cand ne descoperim adanciti in ignoranta... filozofiei aprofundate. Maria Egipteanca era analfabeta cand a ales calea pustiei, si timp de 46 de ani nu vorbise si nu cunoscuse nici un om, pana ce Dumnezeu l-a trimis pe Parintele Zosima. Iar dupa un an, Parintele a inteles ca ea stia intreaga Sf Scriptura innspirata de Duhul Sfant, ba mai stia sa si scrie! Dogmele la care facem ades trimitere, sunt doar jaloane, pe langa care trecem mecanic, punand propriile "caramizi", prea putin solide, prea putin arse de focul dragostei si al iertarii, al rugaciunii curate si mai ales al caintei si smereniei pe care Cel Preabun, o asteapta de la fiecare dintre noi. In momentul in care am fi capabili de asa ceva, vom avea ca profesori de teologie Ingeri din cer sau macar Sfinti Parinti la care avem evlavie si care ne spun din cand in cand exact atat cat ne trebuie pentru a fi de folos si celorlalti!