Din vechime, aceia care nu l-au cunoscut pe Dumnezeu, s-au închinat la zei falși. Dar acum, știind pe Dumnezeu sau mai degrabă fiind cunoscuti de El, cum putem să ne întoarcem la rudimente simple și goale? (Galateni 4,8-9) M-am uitat la forma umană a lui Dumnezeu și sufletul meu a fost mântuit. Mă uit la chipul lui Dumnezeu, așa cum a făcut-o Iacov (Geneza 32.30), deși într-un mod diferit. Iacov a dat semnalul viitorului, văzând cu vedere imaterială, în timp ce chipul Celui care este vizibil pentru carne este ars în sufletul meu. Umbra și giulgiu și moaștele apostolilor au vindecat boala și au pus demonii la zbor. (Fapte 5.15) Cum, atunci, nu va fi glorificată umbra și statuile sfinților? Fie să îndepărtați închinarea la orice materie, fie nu fiți inovator. Nu tulburați limitele secolelor, puse de stramosii voștri. (Prov 22,28)
Nu este scris doar faptul că ne-au lăsat moștenire tradiția Bisericii, dar și unele exemple nescrise. În cea de-a douăzeci și șaptea carte a lucrării sale, în treizeci de capitole adresate lui Amfilohios cu privire la Duhul Sfânt, Sf. Vasile spune: "În învățătura prețioasă și dogmele Bisericii, avem unele lucruri prin documente scrise, alții l-am primit în mister din tradiția apostolică ". Ambele au aceeași valoare pentru creșterea sufletului. Nimeni nu va contesta acest lucru care a luat în considerare chiar și puțin disciplina Bisericii. Căci dacă neglijăm obiceiurile nescrise, că neavând prea multă greutate, îngropăm în uitare cele mai pertinente fapte legate de Evanghelie. Acestea sunt cuvintele marelui Vasile. Cum știm locul Sfânt al Calvarului sau Sfântul Mormânt? Nu se bazează pe o tradiție pronunțată de la tată la fiu? Este scris că Domnul nostru a fost răstignit pe Golgota și îngropat într-un mormânt, pe care Iosif a ieșit din stâncă; (Mt 27,60), dar este o traditie nescrisa care identifica aceste locuri si face mai multe lucruri de acelasi fel. De unde vin cele trei imersiuni la botez, rugându-se cu fața întoarsă spre răsărit și tradiția tainelor? De aici Sf. Pavel spune: "Deci, dar, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră.". (2 Tesaloniceni 2.15) După cum, atunci, atât de mult a fost dăruit în Biserică și se observă până în prezent, de ce prigoniti imaginile?
Dacă aduceți anumite practici, ei nu ne incriminează închinarea la imagini, ci închinarea păgânilor care le fac idoli. Deoarece păgânii o fac nemaipomenit, acest lucru [29] nu este un motiv pentru a ne opune practicii noastre evlavioase. Dacă aceiași magicieni și vrăjitori folosesc rugăciunea, la fel și Biserica cu catehumeni; Cei dintâi invocă diavoli, dar Biserica cheamă pe Dumnezeu împotriva diavolilor. Paganii au ridicat imagini pentru demoni, pe care ei îi numesc dumnezei. Acum i-am înălțat la un singur Dumnezeu întrupat, la slujitorii și prietenii lui, care sunt dovezi împotriva ostirii diavolicesti.
Dacă, din nou, vă opuneți că marele Epifanie a respins cu desăvârșire imaginile, aș spune, în primul rând, că lucrarea în cauză este fictivă și neautentică. Acesta poartă numele unuia care nu a scris-o, care era obișnuită. În al doilea rând, știm că binecuvântatul Athanasie a obiectat față de trupurile sfinților care au fost îndoiți în piept și că a preferat înmormântarea lor în pământ, dorește să pună capăt obiceiului ciudat al egiptenilor, care nu și-a îngropat morții sub pământ, Le pune pe paturi și canapele. Astfel, presupunând că a scris într-adevăr această lucrare, marele Epifanie, care dorea să corecteze ceva de același fel, a ordonat ca imaginile să nu fie folosite. Dovada că el nu a obiectat față de imagini, se găsește în biserica lui [30], care este împodobită cu imagini până în ziua de azi. În al treilea rând, excepția nu este o lege pentru Biserică, precum nici o randunica nu face vară, așa cum pare lui Grigore, teologul al adevărului. Nici o exprimare nu poate răsturna tradiția întregii Biserici care este răspândită în întreaga lume.
Acceptați, prin urmare, învățătura Scripturii și a scriitorilor spirituali. Dacă Scriptura numeste "idolii păgânilor argint și aur și faptele mâinii omului" (Psalmul 135.15), ea nu interzice adorarea lucrurilor neînsuflețite sau a manuscrisului, ci adorarea demonilor.
Am văzut că profeții se închinau îngerilor, bărbaților și împăraților, celor nelegiuiți și chiar si unui toiag.
David spune: "Si vă închinați așternutului picioarelor Lui, Să sfânt este!." (Psalmul 98.5) Isaia, vorbind în numele lui Dumnezeu, spune: "Cerul este scaunul Meu și pământul așternut picioarelor Mele!". (Is. 66.1) Acum, este evident pentru toată lumea că cerurile și pământul sunt lucruri create. Și Moise și Aaron împreună cu toți oamenii au adorat lucrarea mâinilor. Sfântul Paul, lăcusta de aur * a Bisericii, spune în Epistola sa către Evrei: "Iar Hristos, venind Arhiereu al bunătăților celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare și mai desăvârșit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta;" Nu este" din această creație ". Și, din nou, "Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini - închipuirea celei adevărate - ci chiar în cer, ca să Se înfățișeze pentru noi înaintea lui Dumnezeu;". (Evrei 9.11, 24) Astfel, lucrurile sfinte sfinte, cortul și tot ce era în el, au fost făcute de mâini, și nimeni nu neagă că erau adorați.
Tratatul mai continua cu niste extrase ale sfintilor parinti cu privire la icoane, pe care Sf. Ioan Damaschin le-a considerat importante, pe care inca le traduc si vor fii postate in urmatoarele zile, si partea a II-a si a III-a, pe care nu le voi posta, chiar repeta foarte mult din prima parte a lucrarii.
Sursa:
https://sourcebooks.fordham.edu/basi...cus-images.asp
Doamne ajuta!