Daca am fost spalati pe creier cu devieri contrare indemnurilor din Scriptura, adica "sa ne rugam pentru cei de la putere fara sa avem discernamantul sa le criticam sau distruge aberatiile dictatoriale", adica in loc de mistica lui Dumnezeu, asezam mistica blestemata a Statului, produsa de mintea bolnava a lui Platon in "Republica" (si dezvoltata mai tarziu de alt tocilar {pardon, filosof} malefic, Hegel); in loc sa luptam sa impunem decenta in toate, fara ura, ci cu o inversunare sanatoasa, spiritualizata, dar nu mai putin puternica, ne luptam intre noi pentru fleacuri... Chiar nu putem vedea intunericul ascuns in lumina?! Eu si prietenii mei, cand comunicam public, spunem atatea blesteme si injuraturi la adresa puterii politice si mai ales la adresa celei din umbra, incat chiar nu mai imi pasa. Abia astept sa se termine cu toate, chiar daca asta inseamna o executie sumara sau o detentie cu acelasi rezultat, ca sa stau linistit odata in coparseu. Frica mi-a pierit demult, in ultima vreme poate si ceva halci semnificative din bun-simt/ponderatie discursiva si de atitudine, dar umanitatea...trebuie sa o pastram cu totii. Si ma refer la ceva ce depaseste si include umanitatea biologica si sociala, ceva ce este garantia ca nu vom ajunge hrana energetica pentru entitatile cazute, pentru eternitate.