România se vrea democratică. Democrația nu este neapărat o formă politică superioară altora, după cum au demonstrat mai bine decât aș pute-o face eu clasicii, spre exemplu Aristotel în "Politica". Totuși, modelul politic românesc și opțiunea generală a cetățenilor este în direcția democrației.
Or, baza democrației este parlamentarismul. Cele trei puteri în stat sunt separate și se controlează reciproc, dar puterii legislative îi revine rolul preeminent. Sensul general al actualului proiect este nu numai de contracție a Parlamentului în ceea ce privește numărul de parlamentari, ci de contracție a parlamentului în privința funcției și rolului său. În mod special îmi pare a fi deosebit de periculoasă prevederea că, după două respingeri consecutive de prim miniștri, Parlamentul să fie dizolvat ex officio. Acest lucru poate duce la abuzuri din partea președintelui și la pervertirea conceptului de majoritate parlamentară, după cum s-a întâmplat recent.
Prin urmare, dacă există o logică a reducerii numărului de parlamentari prin creșterea cotei de reprezentare, dacă ar putea fi găsită o logică în favoarea unicameralismului, nu același lucru se poate spune despre reducerea funcției parlamentului spre care acest proiect tinde.
|