Citat:
Īn prealabil postat de LgMihail
La Sfintii Parinti (si vei gasi si in Vietile Sfintilor), Iadul - ca localizare "geografica" este plasat in centrul Pamantului. Cu un Pamant aflat in centrul Universului, sferic(cum sustineau si Sfintii Parinti), Cerul este "SUS" (dincolo de cerurile fizice, adica de cosmos), Pamantul este "MIJLOC", iar Iadul este in "JOS" (adica spre centrul intregii creatii, adica in centrul Terrei).
De cand Pamantul "se invarte", pare absurd ca atatia Sfinti - inclusiv Hristos si cei din Vechiul Testament - au gasit de cuviinta sa coboare in Iadul aflat in centrul Pamantului si sa-l descrie. Un exemplu ar fi Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos - dar sunt oricum foarte multi. La fel si cei care au trecut (pana si fizic sau in vedenie) cu trupul - purtati de inger - sau cu duhul, si au ajuns dincolo de primul cer (cel terestru) sau al doilea cer (cosmosul) sau chiar al treilea Cer (Raiul).
Aici enumeram: Set(fiul lui Adam), Sf. Ap. Pavel, Iisus Hristos Domnul nostru, Sf. Andrei cel nebun pentru Hristos, s.a.
Vietile Sfintilor si bibliotecile athonite sunt pline de asa ceva...
|
Exact, foarte profund si la obiect spus. Chiar si din Apocrife pecum Cartea lui Enoch este evident ca acolo locuiesc entitati de temut pecum Azazel, Semyaza, etc., in urma seditiunii lor fata de Hashem. Toate traditiile semite si indoiraniene/-europene importante (si nu doar ele, vezi Agartha) plaseaza locul de osanda al entitatilor rele si al oamenilor apostati undeva in centrul Pamantului. Poate nu in sens strict fizic, adica: cat suntem vii, ne inchipuim ca e adevarata asertiunea geologilor cu centrul din metal, si alte blablauri stiintifico-experimentaliste, magma, chestii, etc., etc., dar dupa ce iesim din trup...urmeaza, daca suntem meniti prin faptele noastre acelui loc, fereasca Dumnezeu, partea neplacuta: vedem acel loc cu ochii spiritului, nu cu incompletii ochi fizici sau cu diverse aparate matematice sau teorii fizice, si deci il vedem asa cum e, cu adevarata sa destinatie si structura.
Si cum am zis, imnografia da si ea marturie, una mai presus de toate aiurelile experimentalist-supozitioniste: "Iisuse, piezatorul celor de dedesupt...".