[Krautrock]

În prealabil postat de vlasit

Învătăturile Domnului Iisus sunt destul de simple. Cuvântul spune în cartea Isaia 35:8 despre calea lui Hristos "chiar si cei fără de minte vor merge pe dânsa si nu se vor rătăci.", astfel se afirma ce spuneti ca nu este o chestiune de inteligentă sau intelect.

Dincolo de faptul ca in Cartea lui Isaia nu exista absolut nicio referire la Iisus Hristos, nu mai vorbim de capitolul 35, o asemenea idee ca si daca n-ai minte vei face binele e o prostie in cel mai bun caz.

Dar pentru ca stiu ca unii au sa-mi dea in cap spunandu-mi ca Isaia vorbeste totusi despre Iisus cel nascut in Betleem care e Fiul lui Dumnezeu nascut si nu facut, ar trebui sa spunem ca Isaia e de parere ca Iahveh, Sabaoth, Adonai sau cum l-ar numi el n-are fii de o fiinta cu el.

In capitolul 40:3 avem: "Un glas strigă: "În pustiu gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru." Adica e vorba despre Domnul.

In 35:4 : "Ziceţi celor slabi la inimă şi la cuget: "Întăriţi-vă şi nu vă temeţi. Iată Dumnezeul nostru! Cu judecată răsplăteşte şi va răsplăti; El va veni şi ne va mântui"." Din nou Domnul (sau Dumnezeu, daca doriti)

In 56:1 : "Aşa zice Domnul: "Păziţi dreptatea şi faceţi lucruri drepte, că în curând va veni mântuirea Mea şi dreptatea Mea se va descoperi." Cine vorbeste aici? Domnul!

In 9:5 e si mai interesant: "Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie." Nu sariti, ca e riscant. Domnului i s-a nascut un fiu care are mai multe atribute: inger, sfetnic, Dumnezeu, domn al pacii si parinte al veacului. Pai cum si Dumnezeu si inger? Pai cum si fiu si parinte al veacului? Incurcam dumnezeii cu ingerii si pe Tatal cu Fiul? Care dintre aceste atribute trebuie intelese in sens propriu si care in sens figurat? Ca pana la urma trebuie sa ne decidem si nu putem sa decidem dupa cum ne taie capul asa cum fac crestinii de obicei. Pana gasim o solutie la problema, sa stam cuminti. Desigur autorii Noului Testament au rezolvat problema voiniceste, cu toporul. Luati-va si voi dupa ei, spargeti textul! Astfel, veti obtine un Dumnezeu care s-a nascut dar care fiind Dumnezeu trebuia sa existe de la inceput, deci nu putea sa se nasca si, iata, ati obtinut o interpretare confuza care nu lamureste nimic, tocmai buna pentru oameni incapabili sa priceapa ceva si care de aceea se multumesc cu ceea ce le spun altii luand tot ceea ce nu inteleg ca pe un adevar incontestabil. Crede si nu cerceta, intrucat esti prea prost ca sa poti intelege si oricum n-are importanta daca ai inteles sau nu. Intelepciunea nu are legatura cu intelegerea. Sau o fi altfel?

De ce m-am oprit asupra textelor din Isaia? Pentru ca voiam sa vad ce inseamna intelepciunea pentru crestini. Si am inteles destul!

Iar acum sa ma intorc la adevarata problema, anume ca nu poti face binele daca n-ai minte, adica n-ai un pic de intelepciune (inteleasa nu in sens crestinesc, ci ca judecata, nevoie de intelegere). De fapt ar trebui sa reformulez ideea, chiar cu riscul de a o modifica putin. Poti sa faci binele din greseala, fara sa iti dai seama, insa nimic nu iti garanteaza ca vei face binele daca actionezi fara judecata. Sa dau un exemplu. Sa zicem ca mergi cu masina in viteza. Vrei sa apesi acceleratia, dar din greseala apesi pedala de frana. Tocmai atunci se nimereste ca un individ sa treaca strada. A scapat cu viata. Daca ai fi accelerat, probabil murea. Deci e 1-0 pentru constiinta ta morala. Asta nu inseamna ca ai fi un individ moral, ci pur si simplu ca nu vei avea mustrari de constiinta ca ai omorat un semen de-al tau. Ai fi fost un individ moral daca l-ai fi vazut pe om si atunci ai fi calcat frana. Dar uneori din greseala ies si lucruri bune. Desigur, pot sa iasa din greseala si lucruri proaste. Daca l-ai fi calcat din greseala pe pietonul acela, n-ai fi fost neaparat un om imoral, cu toate ca nu as fi vrut sa fiu in pielea ta. Dar ai fi fost un nemernic daca ai fi vrut sa-l calci.

Sa concluzionam. A fi un om moral inseamna a judeca ce e bine sa faci intr-o anumita situatie. Cu cat situatia e mai complexa, cu atat ai nevoie de o judecata mai atenta. Uneori, desigur, nu te duce capul si nu iese cum ar fi trebuit, dar intentia de a face binele trebuie sa existe si ea trebuie sa te determine sa judeci inainte de a face ceva, pentru ca daca nu-ti folosesti capul, s-ar putea sa iasa rau. S-ar putea sa iasa si bine si atunci scapi precum soferul ce a calcat frana, insa nu ai nicio garantie ca va fi asa si ar trebui sa te consideri un ticalos pentru ca nu-ti pasa de ce vei face si te doare-n cot de toti ceilalti. Desigur asta e valabil pentru o lume ideala, deoarece in lumea reala idiotii nu-si pun problema ticalosiei lor. Apropo, lumea reala e cea in care iti urmezi Calea fara sa iti bati prea mult capul cu detaliile.

În prealabil postat de vlasit

Ca exemplu, Domnul Iisus ne învată să nu ne împotrivim celui ce ne face rău, si să răbdăm mai bine paguba.

Adica sa-l lasam in pace pe ticalos sa le faca si altora rau. Asta tot nepasare se cheama si lipsa de judecata, in spiritul gandirii crestine care a scos din Isaia interpretari autocontradictorii care trebuie luate ca atare pentru ca fac parte din Calea pe care nu te ratacesti nici chiar daca n-ai creier.

Iar acum sa rezolvam si problema versetului 35:8 din Isaia ca sa vedem ca totusi omul acesta nu spunea prostii. Insa se referea la altceva. Pai la scaparea evreilor de necazuri. In versetul 4 autorul spune: "Întăriţi-vă şi nu vă temeţi. Iată Dumnezeul nostru! Cu judecată răsplăteşte şi va răsplăti; El va veni şi ne va mântui". I-a mai scapat ce-i drept pe evrei si in alte ocazii, deci nu trebuie sa ne mire. Prin judecata putem sa intelegem aici minte, intelepciune, nu alte aiureli, adica tocmai lucrul despre care spuneam ca e necesar ca sa deosebesti binele de rau. Iar dupa ce ii scapa pe evrei va fi excelent: adio durere, intristare si suspinare dupa cum zice versetul 10. Adica va fi o lume fara probleme in care nu va mai trebui sa-ti zbati creierii degeaba pentru ca totul va merge struna. Asta spre deosebire de lumea in care traieste Isaia unde e dezastru. Isaia nu e prost. El stie ca dupa vremuri rele vin si vremuri bune. Acesta e mesajul: stati, oameni buni, ca exista o speranta!

Stimati cititori, atunci cand vreti sa intelegeti un verset cititi tot capitolul, cititi toata cartea. O carte, oricare ar fi ea, e mai mult decat o colectie de propozitii distincte, la fel cum un covor e mai mult decat o suma de fire de diferite culori.