Iata cum calugarii din manastiri serioase cad in patima mangaierii si violarii pulgaurii ovale, puzda din suflet, din coaste, pofta pedofiliei hranita si adapata de lume, pedopuiacuzacuzu, păcatâracuzu si cazand se razbuna pripit pe nevinovati, pe copii, pentru ca omul este obijnuit sa creada cârâiacuzului din ascuns asa ca o barfa ce frustreaza si victimizeaza libertatea totala a omului... data de Dumnezeu, dar culmea e ca ispititorul, asa ca o haita a necredintei disimulant lingusitoare, care ti-o ia (libertatea) te inalta in mandrie semeata si slava desarta si te mareste la tradare si lene tocmai acuzand si manipuland ca sa poti, asa ca politicienii corupti si vicleni, ca sa-ti creasca barna acuzarii si sa lovesti cu acuzari si nemultumiri pana si pe cei care iubindu-te cu adevarat ti-au dat libertatea si pacea cu pretul puratrii greutatilor, a crucii si a rabdarii tuturor suferintelor. Iar dupa ce ai lovit... nu se mai poate sa nu fi lovit caci deja ai lovit cu ceva.
Duhul cel hulărău al târacuzacului antihrist se baga
iata peste tot ca sa distruga increderea oamenilor in calea crestina, calea ortodoxa, calea Cuvantului, singura care duce la mantuire si fericire vesnica. Se baga ipocritul-acuzeu prin sinoade, prin manastiri, prin biserici, prin familii, prin comunitati de oameni de unde folosind cele Dumnezeiesti incearca sa impuna coarnele silniciei si terorii, a stresului si dresajului strain de Dumnezeu, adica incearca sa impuna autoritatea si voia cea rea ducand pe toti in sclavie pentru trufia proprie a haitei celor necredinciosi plini de necredinta care travestiti fiind acuza, incarcereaza si-si impun legea lor, legea faradelegii, legea idolilor si a celui mai tare din parcare, lagea mafiota oculta a sistemului securist, securismul securismului, ce lucreaza si izbandeste sa controloze totul din ascuns, din cotlon, nesupunandu-se si nedand socoteala nimanui si cu atat mai putin lui Dumnezeu desi pare ca in numele Lui ar face dreptate, tzepuind cu propaganda opinia publica ca sa iasa ca ar fi voia si alegerea populara aceasta forma demoncratica de tiranie perversa.
Dresajul impotriva acestei patimi nu se poate face decat la Dumnezeu, cu Hristos deoarece orice alt tip de dresaj justitiar juridic sau egipsiholog si gipsihiatric agraveaza boala producand o salabaticire a mintii de nedescris, un fel de sindrom hidra-
medusa plina de greshuri turbate intro taietorie rapida a mintii si o vibratie radioactiva distructiva, reprosuri si acuzari ce duc la dezbinare, sinucidere, depresie neputincioasa, deznadejde si crima, spre dezintegrare si ascundere disimulanta, mascare si ipocrism, fuga in nebunie. Parerea mea este deci sa nu amestecam imblanzirea si mantuirea cu lumea, caci lumea este insasi haita necredintei, justitia sateilor, a lupilor travestiti in ispisicutze blande ce umbla cu accuzarea, curatenia si dresajul care n-au cum sa vindece niciun suflet de patimi oricat ar evreiza, americaniza, militariza sistemul sau l-ar stiintificarializa si psihologicariza umplandu-l de mecanisme interne mamonistorico-isterice amenintatoare si de povesti vanatoresti horror talcuitoare de speriat copiii si fraierii ca sa uite de adevarata frica de adevaratul Dumnezeu, frica cea buna si pasnica intru Credinta, frica mantuitoare, fara disperare si fara deznadejde folosita pentru a lupta credinciosul cu propriile pacate, naravuri, obijnuinte, traditii lumesti, traditii corcite si sclavii vicioase ale raului eliberandu-i pe toti ceilalti de teroarea, impunatoria si silnicia instaurata de propria persoana ce tinde sa supuna si pe altii dresajului mintii si voirii sale patimase care nu vine nici intrun caz de la Dumnezeu!