Citat:
În prealabil postat de Annyta
Întrebarea mea este ce se va întâmpla cu iconomul: stăpânul l-a lăudat, dar îl va mai ține în funcție sau nu?
Cum se aplică această parabolă în viața noastră?
Mă puteți ajuta cu un răspuns?
Vă mulțumesc ...
|
Parabola pare complicata, pentru ca in acest caz, Isus asociaza o virtute cu o istetime/viclenie lumeasca. Insa interpretarea ei este simpla.
Cine sunt de fapt stapanul, paratorii si administratorul?
Stapanul este Dumnezeu, paratorii sunt duhurile lacomiei si avaritiei (care ne imboldesc sa strangem si sa nu risipim) iar administratorul suntem noi.
A risipi averea iertand de datorii si ajutand pe altii este ceva demn de toata admiratia, pentru care Stapanul ne lauda.
Cu bogatia lumeasca (mamona), practicand generozitatea ne facem prieteni in cei sarmani si stramtorati de datorii si greutati.
Metaforic, ei vor fi cei care ne vor intampina in fata corturilor vesniciei si ne vor invita inlauntru.
Bogatia lumeasca poate avea un sens spiritual doar atunci cand este oferita celor aflati in nevoie.
Aceasta este istetimea pe care o cere Isus de la noi, dupa exemplul istetimii fiilor lumii.
"
Faceți-vă prieteni cu bogăția nedreaptă, ca atunci, când veți părăsi viața, să vă primească ei în corturile cele veșnice."
Pe fii luminii ii primesc in corturile vesniciei cei sarmani.