Citat:
În prealabil postat de gpalama
Nu te supara, dar nu o sa faci nimic niciodata cu el.
Este o cauza pierduta din ce zici.
Ati fost cu adevarat impreuna vreodata?
Te-as sfatui sa faci un canon de rugaciune de 40 de zile la doi Sfinti. La Maica Domnului si Sfantul Gheorghe, sa aseze lucrurile cum cred ei pentru voi. Daca este sa mergeti impreuna sa va ajute, daca nu este pentru tine sa il lase sa plece.
Esti casatorita religios? Esti in randuiala crestina buna? Poti sa ne mai spui cateva lucruri aici?
Cu rugaciunea cum stati?
Vezi ca el este ispitit cu treburi din astea, si asta vine din doua motive, sau lipsa de rugaciune, sau ca v-ati indepartat.
Ar trebui sa iti gasesti pe cineva foarte priceput care sa inteleaga problema duhovniceasca si sa va ajute.
Eu iti recomand un canon de rugaciune ca sa te ajute Dumnezeu sa iti clarifici, limpezesti lucrurile in viata.
|
da, suntem casatoriti tata rigios cat si civil de la bun inceput, de 9 ani, am incheiat casatoria cu binecuvantarea parintelui episcop si a duhovnicilor nostri...cu rugaciune e greu...am avut perioade si perioade, ani in care am facut rugaciuni dupa carte, cele cunosvute...fiind intr-o parohie din strainatate si fiind apropiati ai preotului ca unii care ajuta in biserica, pt noi biserica si oamenii din parohie sunt e doua casa...suntem mereu prezzenti acolo, eu ma ocup cu dna preoteasa de copii si activitati in parohie, el e cu parintele si cieilati barbati cu partea administrativa...ne spovdim si impartasim regulat, particpam la toate sfintle liturghii..uneori in timpul saptamanii il inlocuiesc eu la strana..participam la masluri, acatiste...nu reuesc sa ma adun ca sa fac canoane serioase acasa, pt ca cel putin de cand am copilul il am mereu cu mine, deci nu reusesc sa ma regassc si sa ma rog cu atentie din carti..dar rugaciuni scurte, gandul si sentimentul prezentei lui Dumnezeu il am mereu..apoi, nelucrand, imi gasesc linistea fiind mereu la dispozitia celorlati...incerc sa ajut oe cine si cand are nevoie indiferent de situatie..fie ca e parintele, preoteasxa, o amica ...asa simt ca desi nu am loc de munca imi indeplinesc oarecum datoria de a munci in fata lui Dzeu...apoi cu rugaciunea cam tot asa ma gandesc..Ca desi nu reusesc sa ma adun sa stau minute multe in genunchi la rugaciune, incerc sa suplinesc cu fapte bune, cu rugaciuni scurte zise cand aud de un om cu probleme...stau si pe genunchi, seara , dar zic doar rugaciunea de seara si rareori ma pot concentra...da...ca si sfat de la un parinte induhovnicit...parintele episcop mi-a zis ca sfatul dansului e sa l las si sa ma intorc acasa sa vad de mama care e singura de cand a murit bunica si sa cresc copilul. sa nu divortez, sa ma separ eu, dar sa nu vina actul divortului de la mine.a zis ca la cate kg am nu voi mai avea vreodata alt barbat..sa ma "intarc"dpdv sexual si sa invat sa ma bcucur doar de dragostea mamei , a copilului si a lui Dzeu..dar pt ca m- a vazut ca nu am taria sa pun punct acum, mi-a zis ca nu-mi da porunca sa plec, ci doar sfat..si daca m-a vazut asa, mi-a mai dat bincuvantare s mai stau pt copil..pt a ma intari..desi zice ca imi va fi ft greu ...si asa si e...situatia asta ma inraieste..si cat am castigat uneori pierd...am ajuns de ma enervez, unori l-am blestemat in gand, sau pe femeia aia...acum mai apar si ispitle fizice de care ma credeam de mult scapata..nu mai stiu...dar dincolo de toate astea, nu am curajul sa-i provoc asa suferinta copilului.nu am taria sa-l iau sa-l duc in tara, sa-i schimb viata cu totul...daca eu fac asta , cand va creste va zice ca si mine, ca nu am rabdat destul..ca nu am facut tot ce puteam ca sa aiba tata...desi si aici sufera..nu mai stiu...ma simt si eu vinovata...n-am reusit sa mentin greutatea sa nu ma ingras asa tare...am tot tinut-o cu corectitudinea religioasan in intimitate...asa am patit si cu celalalt..eu refuzam relatiile intime convinsa ca ne ajuta sa incepem o casnicie in curatie..iar el ma insela si m-a lasat inainte de casnicie..acum la fel...eu tot ca merg cu biserica, ca nu machiaj, ca nu aia ca nu cealata, si pana la urma el...om de bisrica..tot n-a apreciat nimic...in fine, acum ma descarc aici cu voi...desi stiu ca nici nu am dreptate in toate, nici nu puteti sa ma ajutati decat cu o vb buna sau o rugaciune...si oricum sunt in lume lucruri mult mai grave si mai importante decat situatia mea..multumesc pt ca cititi:)