AI2,tu esti baiat destept(serios.Sa nu intelegi ca am fost ironic) da acu ai fost rautacios.Lasa rautatea in sarcina mea protestanta ca-mi iei painea de la gura :) Glumesc.Ma,unde s-a spus in crestinism ca trebuie sa pui cuiva viata in pericol ca sa sarbatoresti tu pe cineva?Intreb si eu.

1.Acele asistente sarbatorea pe una dintre ele nu pe Maica Domnului.Nu era o agapa inchinta Maicii Domnului ci era o mica petrecere privata,in timpul serviciului,avand ca motiv o sarbatoare religioasa.
2.In Pateric(am ales acesta carte pt ca acele asistente/doctorite erau,din ce stiu,ortodoxe) exista o pilda>,,Sfantul avva Antonie, sezand odata in pustie, a venit in lenevie si in multa intunecare de ganduri si zicea catre Dumnezeu: Doamne, voi sa ma mantuiesc si nu ma lasa gandurile. Ce voi face in scarba mea? Cum ma voi mantui? Si, sculandu-se putin, a iesit afara si a vazut odata pe cineva ca pe sine sezand si impletind o funie, apoi sculandu-se de la lucru si rugandu-se, si iarasi sezand si impletind funia; apoi iarasi sculandu-se la rugaciune. Acesta era ingerul Domnului, trimis spre indreptarea si intarirea lui Antonie.Si a auzit pe inger zicand: asa fa si te mantuieste. Iar el auzind aceasta, a luat multa bucurie si indrazneala si facand asa se mantuia."

Adica>poti munci si te poti ruga.Exista un ,,timp" pentru fiecare.Le poti face si simultan.Cam toti Parintii din Pateric faceau asta.Dumnezeu nu ne-a cerut nicaieri sa fim lenesi sau inconstienti.Acele persoane am dubii ca se rugau.Cred ca mai degraba ciocneau un pahar de sampanie in timpul programului incalcand,in extenso, Juramintul lui Hippocrate(,,Niciodata nu voi vatama pe nimeni").Daca ar fi respectat,de ex,cele scrise in Pateric ar fi avut grija de copii,s-ar fi rugat in gand drept multumire Maicii Domnului(sau ce sarbatoare era atunci)si sarbatoreau (fie si laic) dupa terminarea programului.Daca ar fi respectat ,,paginul" juramint al marelui Hippocrate atunci iarasi mai intai ar fi avut grija de copii si la final sarbatoreau.Dupa cum vezi au incalcat cam toate normele religioase sau deontologice,crestine sau pagine.

Nicaieri Dumnezeu nu ne-a indemnat sa fim inconstienti,sau sa punem viata cuiva in pericol in mod egoist,spre propria placere(latinii foloseau un termen ,,cheltuieli voluptuarii ") servindu-ne de pretexte religioase.Ar fi o calamitate.Cine face asta va raspunde in fata Lui.In acest mecanism nevazut al vietii,Binele si Raul sunt ca o balanta prietene.Liberul arbitru este axul uman care le tine in echilibru si cateodata,cred ca tot cosmosul(am zis asa pt ca esti reticent la notiunea de Divinitate) priveste cu neliniste sau speranta ce alegem.