Chemarea Maicii Domnului la vreme de boală
La geamuri ferestrei doar norii mai vin , / Trecând și spre alții , lăsându-mă - în chin. / În pat, zac în boală, dureri noi încerc, / Și vine , și trece al orei greu cerc. / Măicuță înaltă , să-mi vii tu la geam , / Făcându-mi cu mâna , speranță să am , / Te-aștept , iar cu gândul te chem necurmat, / Ridică-mi durerea ce m-a-înfășurat ! / Toată nerăbdarea acum mi s-a-ntors / În of-uri și vai-uri ; de teamă sunt stors. . . / Îmi mângâie fruntea cu har luminat, / Fecioară Maria , de sus , din înalt ! / Prietenă Sfântă, nu mă părăsești / Când boala m-apasă , tu mă ocrotești !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|