[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Mihailc

N-are treabă harta cu dilema mea. Pentru a pricepe natura unui lucru ai nevoie de cunoaşterea caracteristicilor esenţiale ale lucrului în sine, la un grad de abstractizare suficient de general ca să scoată în evidenţă diferenţa specifică ireductibilă cu alte lucruri gândite în sine din vecinătate (genul proxim) şi nu în notele lor contingente care pun în mişcare balansul dialectic între diferenţă şi identitate.

Acesta este conceptul.

Puteai sa spui mai pe romaneste ca:
conceptul reprezinta o entitate abstracta/combinatii de entitati abstracte cu anumite proprietati, a carei/caror materializare duc la reprezentari de obiecte din lumea reala, caracterizate prin acele propietati.
Se spune astfel ca, obiectele reale mostenesc(deriva) propietatile entitatii
abstracte/combinatiei de entitati abstracte.

Puteai sa mai spui apoi ca, transformarea unei entitati abstracte intr-o
forma concreta a acestora(materializarea abstractiuni in realitate inconjuratoare) are loc prin derivare a entitatii abstracte in lumea inconjuratoare.

Apoi puteai sa dai si un exemplu in care sa modelezi cele declarate:

entitate abstracta = cutit
propietati ale entitatii abstracte = taiere
materializarea entitatii abstracte = prin derivare abstractiunii
metoda de derivare = fabricarea prin matritare / fabricarea prin turnare.
reprezentare in lumea reala in urma derivarii = cutit cu lama de metal.

entitate abstracta = cutit
propietati ale entitatii abstracte = taiere
materializarea entitatii abstracte = prin derivarea abstractiunii
metoda de derivare = fabricarea prin debitare, urmata de slefuire, urmata
acoperiri cu lac.
reprezentarea in lumea reala in urma derivarii = cutit cu lama de lemn.

Sau mai simplu, pentru tot poporul:
concept = schita/idee

Altfel spus, conceptul hărţii te ajută să distingi o hartă de, să zicem, o pictură abstractă şi înţelegi de ce o hartă este o hartă şi nu altceva.

ba chiar mai mult, s-o fabrici(materializezi).

Însă nu te va lămuri niciodată dacă informaţia din conţinutul hărţii este adevărată sau nu. Problemele sunt: (i)dacă harta are un conţinut fantezist şi te pune pe un drum greşit, mai corespunde conceptului de hartă sau e altceva? (ii)

Mai corespunde conceptului de harta, insa este o harta gresita.
Si atunci dpdv al conceptelor avem abstractiunea numita "harta gresita"
care deriva din abstractiunea "harta".In acest caz avem subtip
abstract numit "harta gresita", derivat din tipul de baza(supertip) numit "harta".
Conform principiului de substitutie Liskov, orice tip poate fi inlocuit cu un subtip al sau.

Un subtip nu poate sa exista fara existenta supetipul sau(din care deriva)
deoarece ca sa am o "harta gresita", trebuie mai intai sa am o "harta".

Ce anume te determină să consideri apriori conceptul hărţii suficient pentru a porni pe drumul pe care te călăuzeşte harta respectivă?

Deoarece aceasta harta nu este una noua.Este aceaisi harta de care s-au
deservit Stefan Cel Mare, Mircea Cel Batran, Mihai Viteazu si altii.Uitandu-se
pe aceasta harta, domnitorii nostrii au stiut cum sa apere acest neam.
Diferenta dintre cei dinainte si cei de acum este ca cei de acum refuza
sa se uite pe aceasta harta, pentru ca au ordine in acest sens.
"Bon voyage".