[antiecumenism]

Arhim. Haralambie Vasilopoulos -ISTORIA ECUMENISMULUI. Ecumenismul antihristic,papal,protestant,sionist.Masoneria

Biserica Lui Hristos, Biserica Ortodoxă „vrea ca tot omul să se mântuiască”, îi vrea uniţi pe toţi cu Trupul Celui ce o conduce. Vrea să-i călăuzească pe toţi, din toate neamurile, din toată lumea, la adevărata pace şi la fericirea cea veşnică ce se găseşte numai aproape de Dumnezeu.
Vrea să-i unească pe oameni, nu în întunecatele şi sataniceştile plăsmuiri mincinoase ale ecumenismului, ci în unitatea veşnică şi neclintită cu Dumnezeu

Papa, prin egoismul său luciferic, a vrut să domine religios şi politic întreaga lume. El a vrut să cucerească împărăţiile lumii pe care să le conducă în numele creştinismului.
Papalitatea 1-a substituit pe Hristos, Dumnezeu-omul, cu omul papă!

ecumenismul actual, în profunzime, nu este o mişcare creştină, ci una politică, având o faţadă creştină, dar un scop antihristic.”

Arhim. Haralambie Vasilopoulos – Stadiile ecumenismului

Cine se ascunde în spatele ecumenismului?
Aceste organizaţii sunt văzute. In spatele acestora însă şi al mişcării ecumenice în general se află cineva mai puternic care organizează şi le dirijează. In spatele lor, după cum vom vedea în continuare, acţionează masoneria şi, în ultimă instanţă, sionismul internaţional. Nu uitaţi că masoneria este creaţia sionismului şi slujeşte lucrării lui. De aceasta ne încredinţează sioniştii înşişi care spun: „E firesc să fim noi şi nu altcineva, cei care vom conduce afacerile francmasoneriei, pentru că ştim unde mergem şi cunoaştem scopul final al fiecărei lucrări”. (Protocoalele înţelepţilor Sionului, cap. alXV-lea).
Masoneria, aşadar, ca instrument al sionismului internaţional, coordonează prin firele nevăzute ale ecumenismului desfăşurarea şi ducerea la capăt a acestui plan ce este potrivnic Bisericii Lui Hristos.



Faptul că masoneria direcţionează din umbră şi cu viclenie ecumenismul n-o spunem pur şi simplu la întâmplare, ci reiese din lucrurile petrecute, iar asta o spun chiar masonii înşişi. Iată: Revista „Templul” ce apare la Paris ca organ oficial de presă al Masoneriei de rit scoţian, a publicat în 1946 un articol cu privire la „unirea Bisericilor”, în care este lăudată contribuţia masoneriei la mişcarea ecumenică. Altfel spus, masonii declară cu mândrie că planul „unirii Bisericilor” provoacă un viu interes organizaţiei lor. Ne spun într-o manieră revelatoare şi brutală, următoarele: faptul că această unire se află pe calea cea bună se datorează masoneriei.




Patronii ecumenismului sunt duşmanii Lui Hristos
Dar cine sunt masonii sau sioniştii ce se arată atât de interesaţi de „unirea Bisericilor”? Sunt oare creştini credincioşi? Sunt mădulare devotate ale Bisericii? Dimpotrivă, ei sunt duşmanii lui Hristos.
Atunci de ce atâta entuziasm nestăpânit din partea lor? De ce sunt interesaţi atât de mult de „unirea Bisericilor” aceşti duşmani neînduplecaţi ai Bisericii? Nu cumva din dragoste pentru Biserica lui Hristos? Cu siguranţă că nu, ci interesul lor vine din faptul că masoneria este o organizaţie secretă internaţională, revoluţionară al cărui scop este războiul împotriva creştinismului, împotriva Bisericii. Din elementele pe care le-am menţionat deja, reiese clar că în spatele YMCA, YWCA, organizaţiei cercetaşilor ş.a.m.d. este masoneria. Aşadar, duşmanul Bisericii, masoneria este interesată de mişcarea ecumenică şi în „unirea Bisericilor”?!
In „Protocoalele Sionului” (cap. 17) se vede clar furia sioniştilor împotriva Bisericii. Iată ce zic: „Dar, atâta timp cât nu vom fi crescut tineretul în noile credinţe de tranziţie, şi apoi în a noastră, nu ne vom atinge pe faţă de Bisericile existente, ci vom lupta împotriva lor prin critică şi provocare de neînţelegeri”. „Ne-am îngrijit deja să nimicim puterea de influenţă a tagmei preoţilor creştini şi să provocăm astfel eşecul misiunii lor, fiindcă altminteri ne-ar fi putut pune beţe-n roate. înrâurirea ei asupra poporului scade din zi în zi. Astăzi libertatea conştiinţei e pretutindeni proclamată. în consecinţă, foarte puţini ani au mai rămas până la căderea desăvârşită a religiei creştine. Celelalte religii le vom dărâma şi mai uşor, dar încă nu e timpul să ne ocupăm de ele. Vom aşeza puterea bisericească şi preoţimea, în nişte cadre atât de strâmte, încât înrâurirea lor va fi nulă faţă de aceea pe care au avut-o altădată”.
Aceştia sunt deci cei ce sunt interesaţi de „unirea Bisericilor”: Vrăjmaşii înverşunaţi ai Bisericii! Cei ce cultivă seminţele discordiei.
In cadrul acestei organizaţii internaţionale a masoneriei cea mai mare influenţă o exercită desigur sionismul. Masoneria serveşte deci scopurilor sionismului. Prin urmare ea sprijină ura acestuia împotriva lui Hristos, ură care este principala sa trăsătură din ziua răstignirii Domnului.




Iată ce lucruri înfricoşătoare şi blasfemiatoare scria în 1881 masonul Fieri: „Să terminăm odată pentru totdeauna cu Răstignitul. Tu care ţii deja de 18 veacuri lumea sub jugul tău, trebuie să ştii că împărăţia Ta a apus. Dumnezeu nu ne este necesar”.
Un alt mason pe nume Sicard de Plozol spunea în 1913 următoarele: «Dacă există o pace cu care nu putem fi de acord, o dezarmare pe care n-o putem semna, un război pe care suntem datori să ducem fără încetare până la biruinţă sau moarte; este războiul împotriva tuturor soiurilor de duşmani ai libertăţii de conştiinţă, a raţiunii, a ştiinţei şi dreptăţii omeneşti, care se regăsesc în toate dogmele tuturor Bisericilor”.
Congresul masonic din 1900 a hotărât distrugerea religiei. „Nu este suficient să zdrobim influenţa clerului şi să lipsim Biserica de autoritatea ei… Este necesar să distrugem religia însăşi”.
Un membru al Marii Loji din Franţa spune răspicat: „Să lucrăm, să ţesem cu dibăcie la acel giulgiu care într-o bună zi va înfăşură toate religiile, şi atunci vom putea provoca zdrobirea în toată lumea a puterii clericale şi a superstiţiei pe care aceasta o cultivă de veacuri”.
Acestea sunt aşadar cele pe care masonii le doresc şi le susţin. Asta cred şi urmăresc să realizeze. Să distrugă cu orice preţ religia, nu doar să priveze Biserica de autoritatea ei. Ţinta lor este ţeserea acelui giulgiu peste toate religiile. Aceştia sunt cei care, chipurile, ar fi atât de interesaţi de „unirea Bisericilor”! Oare chiar atât de proşti ne cred?
Prin urmare, pentru ce se bucură, bat atât de mult din palme şi iau parte activă la „unirea Bisericilor”, de vreme ce în realitate sunt duşmanii Lui Hristos şi ai Bisericii? Pur şi simplu, pentru că sunt siguri că prin aceasta visul lor se va împlini. Sunt siguri că în mijlocul unei babilonii a unirii, unde toate religiile vor fi amestecate, nu va mai exista credinţă şi adevăr. Iar aceasta înseamnă zdrobirea şi anihilarea Bisericii care deţine adevărul.
Aceasta, însă, ar însemna şi altceva, foarte important pentru masonerie: proiectarea unui dumnezeu propriu, care nu va fi altul decât antihristul.